{"id":1539,"date":"2016-04-04T12:55:33","date_gmt":"2016-04-04T09:55:33","guid":{"rendered":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/?p=1539"},"modified":"2017-03-01T00:07:31","modified_gmt":"2017-02-28T22:07:31","slug":"carte-florin-stanescu","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/carte-florin-stanescu\/","title":{"rendered":"Carte: Florin St\u0103nescu – Soarele de andezit"},"content":{"rendered":"

Sunt at\u00e2t de rare publica\u021biile legate de situl de la Sarmizegetusa Regia, \u00eenc\u00e2t orice apari\u021bie este un eveniment. \u00cen anul 2015 a v\u0103zut lumina tiparului o carte semnat\u0103 de\u00a0profesorul Florin C. St\u0103nescu, inginer \u0219i matematician, prof. univ. emerit al universit\u0103\u021bii \u201e1 Decembrie 1918\u201d Alba Iulia. Cunoscut publicului interesat de Sarmizegetusa Regia din lucr\u0103ri mai vechi, toate av\u00e2nd ca subiect arheometria \u0219i arheoastronomia, profesorul St\u0103nescu \u0219i-a reunit \u00een acest volum o serie de contribu\u021bii din ultimii 30 de ani de cercet\u0103ri, dar a inclus \u0219i capitole inedite. Titlul c\u0103r\u021bii trimite la interesantul\u00a0\u201eSoare de andezit\u201d, considerat ast\u0103zi, de c\u0103tre arheologi, un simplu altar, dar care, a\u0219a cum St\u0103nescu a demonstrat-o de mult\u0103 vreme, are toate \u0219ansele s\u0103 fie un cadran solar (f\u0103r\u0103 s\u0103 i se anuleze \u0219i eventuala utilitate de altar).<\/p>\n

\n

Cartea de fa\u021b\u0103 \u00ee\u0219i propune s\u0103 prezinte o parte din publica\u021biile \u0219i rezultatele cercet\u0103rilor autorului de-a lungul unei lungi perioade de timp, cercet\u0103ri desf\u0103\u0219urate \u00een sanctuarele Terasei Sacre de la Sarmizegetusa Regia, capitala anticului regat al Daciei, cucerit de romani \u00een timpul \u00eemp\u0103ratului Traian, la \u00eenceputul sec. al II-lea d. Hr. Descoperite acum mai bine de 200 de ani \u0219i incluse \u00een patrimoniul UNESCO, sanctuarele dacilor au f\u0103cut, \u00een timp, obiectul a numeroase ipoteze \u0219i cercet\u0103ri, avansate at\u00e2t de unii speciali\u0219ti ai domeniului, c\u00e2t \u0219i de numero\u0219i amatori. Acest prim volum, dintr-o serie care urmeaz\u0103, este dedicat unui obiect arheologic, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent unicat mondial, cunoscut sub numele de Soarele de Andezit, dup\u0103 ipotezele autorului, un altar-cadran solar. \u00cent\u00e2lnirea omului cu divinitatea nu putea avea loc \u00een orice moment, aceasta fiind determinat\u0103 de mi\u0219c\u0103rile a\u0219trilor, \u0219i nici \u00een orice loc, acesta – un sanctuar – fiind amenajat dup\u0103 anumite reguli speciale ale civiliza\u021biei ce omagia acea divinitate. (Coperta IV)<\/p>\n<\/blockquote>\n

Soarele de andezit este \u00eens\u0103 doar pretextul (dar \u0219i elementul central) pentru o prezentare complex\u0103 a unei tematici mai largi, axate pe cercetarea interdisciplinar\u0103.<\/p>\n

\n

\u00cencercarea de a determina modul de g\u00e2ndire al unor oameni care au tr\u0103it acum c\u00e2teva mii de ani, fie acestea chiar \u0219i numai \u00eentr-un domeniu mai limitat al spiritualit\u0103\u021bii lor, este f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 o ac\u021biune grea \u0219i mai ales riscant\u0103. Grea, cu at\u00e2t mai mult atunci c\u00e2nd despre acel domeniu lipsesc, \u00een unele zone aproape cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire, o serie de elemente concrete. Riscant\u0103, pentru c\u0103 dac\u0103 totu\u0219i acestea sunt prezente, lucrurile se simplific\u0103 prea pu\u021bin; apare problema interpret\u0103rii lor. \u0218i ast\u0103zi, oameni diferi\u021bi \u00een locuri diferite v\u0103d, tr\u0103iesc sau interpreteaz\u0103 un anume fenomen \u00een moduri foarte diverse. (…) Dar, pe de alt\u0103 parte, acestea sunt singurele surse vii de informare pentru unele ramuri ale unor \u0219tiin\u021be ca antropologia de exemplu, care prin comparare, extrapolare sau paralelism \u00eencearc\u0103 \u00een acest mod s\u0103-i explice \u0219i pe al\u021bii, disp\u0103ru\u021bi de mult. Marile gre\u0219eli, \u0219i de aici \u0219i riscurile foarte mari ale acestor domenii de cercetare \u00ee\u0219i au originea tocmai \u00een tendin\u021ba noastr\u0103 de a atribui unor oameni din alte epoci propriile noastre moduri de a vedea azi lucrurile<\/strong>.<\/p>\n

Lucrarea \u00ee\u0219i propune o cercetare \u00een universul spiritual al dacilor \u0219i anume a modului \u00een care marile ciclurii \u0219i marile cadre ale naturii, \u00een fond cicluri astronomice – de timp \u0219i spa\u021biu – le-au determinat \u0219i modelat existen\u021ba. Ca urmare, cum \u0219i-a reprezentat civiliza\u021bia lor aceste cicluri, materializ\u0103rile lor \u0219i vestigiile acestora, arhitectonice \u0219i spirituale, merg\u00e2nd mai apoi p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre, \u00een \u00eencercarea de a g\u0103si \u0219i azi eventuale moduri de reprezentare, sim\u021bire \u0219i g\u00e2ndire asem\u0103n\u0103toare, desigur nu numai \u00een aceea\u0219i zon\u0103 grografic\u0103.<\/p>\n

Pentru a avea \u0219anse de reu\u0219it\u0103, credem c\u0103 o astfel de intreprindere trebuie s\u0103 fie o ac\u021biune de tip sinergic, la care ar concura, pe l\u00e2ng\u0103 antropolgie, \u0219i alte \u0219tiin\u021be cum sunt astronomia \u0219i matematica – \u00een mod obligatoriu cele antice – , apoi arheologia zilelor noastre \u0219i, desigur, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, geodezia, geografia, precum \u0219i o serie \u00eentreag\u0103 de \u0219tiin\u021be cum sunt fizica, chimia, statistica sau informatica. De altfel, \u00een aceste zone ale cercet\u0103rii, respectiv la frontierele acestor \u0219tiin\u021be, s-au constituit \u0219i au ap\u0103rut o serie de \u0219tiin\u021be interdisciplinare, de frontier\u0103, azi domenii de sine st\u0103t\u0103toare, cum sunt arheometria \u0219i arheoastronomia. (Din \u201eIntroducere\u201d)<\/p>\n<\/blockquote>\n

Volumul a ap\u0103rut la editura Techno Media, \u00eens\u0103 nu l-am g\u0103sit de v\u00e2nzare pe internet, a\u0219a \u00eenc\u00e2t nu \u0219tiu cum se poate procura. Eu l-am primit de la autor. Dac\u0103 sunte\u021bi interesa\u021bi s\u0103 \u00eel achiziona\u021bi, \u00eentreba\u021bi totu\u0219i la editur\u0103:\u00a0http:\/\/technomedia.ro<\/a>\/<\/p>\n

Cuprins<\/p>\n

Cuv\u00e2nt \u00eenainte
\nIntroducere<\/p>\n

Partea I – ELEMENTE DE ARHEOLOGIE<\/strong><\/p>\n

Cap. 1. Civiliza\u021bia dacilor<\/strong>
\n1.1. Lumea dacilor \u0219i contextul s\u0103u istoric
\n1.2. Scurt istoric al cercet\u0103rilor
\n1.3. Arhitectura dacilor
\n1.4. Agricultura
\n1.5. Civiliza\u021bia fierului
\n1.6. Artele decorative. Ceramica dacic\u0103 pictat\u0103
\n1.7. Scrierea
\n1.8. Medicina. Plantele medicinale<\/p>\n

Cap. 2. Elemente de civiliza\u021bie cultual-sacral\u0103 a dacilor<\/strong>
\n2.1. Sanctuarele de la Sarmizegetusa Regia
\n2.2. Sanctuarele de la \u201eFe\u021bele Albe\u201d
\n2.3. Construc\u021biile absidate de la Meleia \u0219i Rudele
\n2.4. Sanctuarele de la Coste\u0219ti
\n2.5. Sanctuarul de la Raco\u0219, jud. Bra\u0219ov
\n2.6. Sanctuarele de la Piatra Craivii, jud. Alba<\/p>\n

Partea a II-a. ELEMENTE DE ARHEOMETRIE<\/strong><\/p>\n

Cap. 3. Arheometria – domeniu, scop, metode<\/strong><\/p>\n

Cap. 4. Problema m\u0103sur\u0103torilor. Calculul cu intervale. Aplica\u021bii \u00een arheologie<\/strong>
\n4.1. Considera\u021bii generale
\n4.2. Enun\u021bul \u0219i condi\u021biile problemei
\n4.3. Considera\u021bii metodologice
\n4.4. Concluzii<\/p>\n

Cap. 5. Trasarea sanctuarelor \u00een antichitate. Posibile unit\u0103\u021bi de m\u0103sur\u0103 \u00een sanctuarele dacilor de la Sarmizegetusa Regia, mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, Rom\u00e2nia<\/strong>
\n5.1. Tehnici de analiz\u0103 utilizate<\/p>\n

Cap. 6. Instrumente de m\u0103sur\u0103 \u0219i trasaj existente \u00een epoc\u0103<\/strong>
\n6.1. Instrumente de verificare \u0219i trasaj utilizate \u00een lumea roman\u0103
\n6.2. Instrumente de m\u0103sur\u0103 \u0219i trasaj utilizate \u00een epoc\u0103 \u0219i prezente la daci<\/p>\n

Partea a III-a. ELEMENTE DE ARHEOASTRONOMIE<\/strong><\/p>\n

Cap. 7. Arheoastronomia. Domeniul cercet\u0103rilor, scop, metode<\/strong>
\n7.1. Domeniul
\n7.2. Caracteristici \u0219i limite
\n7.3. Situa\u021bia cercet\u0103rilor de arheoastronomie \u00een Europa \u0219i America
\n7.3.1. Scurt istoric
\n7.3.2. Situa\u021bia actual\u0103
\n7.4. Organizare
\n7.5. Rezultate<\/p>\n

Cap. 8. Omul \u0219i a\u0219trii. O privire \u201eantropo-astronomic\u0103\u201d<\/strong>
\n8.1. Unele considera\u021bii cu caracter general
\n8.2. Omul \u0219i soarele
\n8.2.1. Controlul magic al mi\u0219c\u0103rii soarelui
\n8.2.2. Riturile de trecere
\n8.2.3. Echinoc\u021biile, alte praguri de trecere
\n8.3. Omul \u0219i luna
\n8.3.1. Controlul magic al mi\u0219c\u0103rii lunii
\n8.3.2. Riturile de trecere
\n8.4. Omul \u0219i stelele<\/p>\n

Cap. 9. Problematica orient\u0103rilor cu caracter astronomic din enolitic p\u00e2n\u0103 \u00een sec. I d.Hr.<\/strong>
\n9.1. Tipuri \u0219i structuri orientate \u201eastronomic\u201d \u00een neolitic
\n9.2. Problematica orient\u0103rilor astronomice
\n9.2.1. Orient\u0103ri de tip astronomic la morminte
\n9.2.2. Orient\u0103rile mormintelor megalitice din provinciile Bari \u0219i Brindisi, coasta Adriaticii, Italia
\n9.2.3. Orient\u0103rile mormintelor megalitice din nord-estul Peninsulei Iberice
\n9.2.4. Orient\u0103ri de tip astronomic \u00een construc\u021bii \u0219i forma\u021biuni de tip megalitic<\/p>\n

Cap. 10. Considera\u021bii metodologice privind cercet\u0103rile de arheoastronomie de la Sarmizegetusa Regia. Problema calendarelor. Propuneri pentru o nou\u0103 metodologie<\/strong>
\n10.1. Introducere
\n10.2. Scurt istoric al cercet\u0103rilor
\n10.3. Scurt\u0103 privire asupra problemei calendarelor
\n10.4. Privire critic\u0103 asupra metodologiilor utilizate \u00een cercetarea arheoastronomic\u0103 asupra civiliza\u021biei dacilor (sec. I \u00ee.Hr. – sec. I d.Hr.)
\n10.4.1. Erori tipice
\n10.4.2. Problema calendarelor dacice
\n10.5. Propuneri pentru o nou\u0103 metodologie<\/p>\n

Cap. 11. Metode \u0219i aparate \u00een astronomia antichit\u0103\u021bii<\/strong>
\n11.1. Introducere
\n11.2. Astronomia asiro-babilonian\u0103
\n11.3. Astronomia egiptean\u0103
\n11.4. Astronomia greac\u0103
\n11.5. Cadrane solare descoperite \u00een Rom\u00e2nia
\n11.6. Astrolabul plan \u0219i proiec\u021bia stereografic\u0103
\n11.7. Planisfera lui Ptolemeu
\n11.8. Latitudinea locului de observa\u021bie
\n11.9. Scurte concluzii par\u021biale la capitolele 1-11<\/p>\n

Cap. 12. Relat\u0103ri ale autorilor antici despre cuno\u0219tin\u021bele astronomice ale dacilor<\/strong><\/p>\n

Cap. 13. Stabilirea direc\u021biilor astronomice. Problema orizontului aparent \u0219i a orizontului matematic<\/strong><\/p>\n

Cap. 14. \u201eAparate\u201d astronomice la daci<\/strong>
\n14.1. Un posibil cadran solar de tip \u201ediscus in planitia\u201d la Sarmizegetusa Regia
\n14.2. Descriere, dimensiuni
\n14.3. Func\u021bionalit\u0103\u021bile monumentului
\n14.3.1. Func\u021biunea de altar
\n14.3.2. Func\u021biunea de cadran solar
\n14.3.3. Func\u021biunea de astrolab
\n14.4. Aplica\u021bii practice pe altarul cadran solar
\n14.1.1. Inclina\u021bia eclipticii \u00een epoc\u0103
\n14.4.2. Latitudinea geografic\u0103 a locului. Determinarea cu ajutorul gnomonului
\n14.4.3. Problema latitudinii locului. Cadranul sferic
\n14.4.4. Problema latitudinii locului. Determinarea cu ajutorul cercurilor (Rcc, Rct \u0219i Rd) trasate pe soarele de andezit
\n14.4.5. Determinarea latitudinii Sarmizegetusei Regia cu ajutorul dimensiunilor stilului. \u201eProiectarea\u201d grafic\u0103 pe disc a dimensiunilor acestuia
\n14.4.6. Determinarea cu ajutorul cercurilor (Rcc, Rct \u0219i Rd) trasate pe soarele de andezit a azimuturilor r\u0103s\u0103ritului \u0219i apusului solsti\u021bial de iarn\u0103 \u0219i de var\u0103 ale soarelui
\n14.4.7. Determinarea distan\u021bei zenitale \u0219i a declina\u021biei soarelui la un moment oarecare
\n14.4.8. Calculul distan\u021bei zenitale pe disc printr-o dubl\u0103 proiec\u021bie stereografic\u0103 \u00een sensul lui Hipparch<\/p>\n

Cap. 15.<\/strong>
\n15.1. Gropi rituale descoperite pe direc\u021bii astronomice la Sarmizegetusa Regia
\n15.2. Ipoteze de lucru
\n15.3. Considera\u021bii antropo-astronomice<\/p>\n

Cap. 16. Rela\u021bii de interdependen\u021b\u0103 \u00eentre unele dintre sanctuarele terasei sacre de la Sarmizegetusa Regia<\/strong><\/p>\n

Anex\u0103<\/p>\n

Bibliografie selectiv\u0103<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sunt at\u00e2t de rare publica\u021biile legate de situl de la Sarmizegetusa Regia, \u00eenc\u00e2t orice apari\u021bie este un eveniment. \u00cen anul 2015 a v\u0103zut lumina tiparului o carte semnat\u0103 de\u00a0profesorul Florin C. St\u0103nescu, inginer \u0219i matematician, prof. univ. emerit al universit\u0103\u021bii \u201e1 Decembrie 1918\u201d Alba Iulia. Cunoscut publicului interesat de Sarmizegetusa Regia din lucr\u0103ri mai vechi,…<\/p>\n

Read More <\/i><\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":1540,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[6],"tags":[95,96,7,91,83,5,92,94],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1539"}],"collection":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1539"}],"version-history":[{"count":19,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1539\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1562,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1539\/revisions\/1562"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media\/1540"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1539"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1539"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1539"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}