Administra\u021bia local\u0103 hunedorean\u0103 avea \u0219i ea meschin\u0103riile ei: \u00een fruntea s\u0103p\u0103turilor de la cetate pune un miner pensionar, incompetent \u0219i alcoolic, pe care refuz\u0103 s\u0103-l schimbe, \u00een ciuda ordinelor venite de la Sibiu, de la Tezaurariat. \u0218eful administra\u021biei era la fel de incompetent, dar suficient de viclean \u00eenc\u00e2t s\u0103 fenteze ordinele de la centru. Minte luminat\u0103, contele Josef Bethlen, tezaurarul Transilvaniei (un fel de ministru al economiei \u0219i finan\u021belor) \u00een\u021belege valoarea \u0219tiin\u021bific\u0103 a vestigiilor \u0219i \u00eencearc\u0103 s\u0103 dea alt curs s\u0103p\u0103turilor. Dar cu administra\u021bia local\u0103\u00a0nu te pui… Cum nu poate ob\u021bine mare lucru, la sf\u00e2r\u0219itul s\u0103p\u0103turilor trimite un t\u00e2n\u0103r inspector \u00een metalurgie s\u0103 fac\u0103 un raport sintetic care s\u0103 cuprind\u0103 descoperirile cele mai importante. Nu de alta, dar \u0219eful\u00a0de \u0219antier nu era capabil s\u0103 se exprime prea coerent… De altfel, nici armata nu este mul\u021bumit\u0103 de presta\u021bia administra\u021biei, iar contele Mitrovsky, comandantul suprem al armatei Transilvaniei, \u00ee\u0219i va trimite \u0219i el \u00een 1805 propriul om care s\u0103 evalueze ruinele de la Gr\u0103di\u0219te.<\/p>\n
Este trimis a\u0219adar\u00a0Anton B\u00f6g\u00f6zi\u00a0de Oszdola s\u0103 vad\u0103 care e treaba cu descoperirile de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului, s\u0103 fac\u0103 un raport rezumativ pentru cele dou\u0103 campanii de s\u0103p\u0103turi \u0219i s\u0103 \u00eel ajute pe cartograful oficial s\u0103 fac\u0103 planuri<\/a>, schi\u021be \u0219i desene. B\u00f6g\u00f6zi\u00a0fusese \u0219colit la Academia minier\u0103 din Schemnitz \u0219i era considerat foarte capabil. Era inspector metalurg\u00a0la atelierele de la Sibi\u0219el \u0219i anchetase descoperirea ultimelor tezaure, \u00een prim\u0103vara anului 1804, de c\u0103tre ni\u0219te c\u0103rbunari. Dup\u0103 c\u00e2teva zile de stat \u00een cetate \u00een octombrie 1804, reu\u0219e\u0219te s\u0103 sintetizeze cele mai importante descoperiri, dar finalizeaz\u0103 raportul abia \u00een prim\u0103vara urm\u0103toare, la sf\u00e2r\u0219itul lui aprilie.<\/p>\n Raportul ajunge la Tezaurariat, la contele Bethlen. De\u0219i originalul nu a fost g\u0103sit, exist\u0103 o copie: istoricul sas Karl Eder, cel dint\u00e2i care atribuie acestor ruine o origine dacic\u0103, a avut inspira\u021bia de a copia acest raport (\u0219i altele), salv\u00e2nd astfel informa\u021bii extrem de pre\u021bioase. Din acest text\u00a0afl\u0103m c\u00e2teva lucruri extraordinare, pe care ochiul ager al t\u00e2n\u0103rului inginer le-a surprins \u0219i descris. Din acestea reiese, de pild\u0103, c\u0103 \u201ebaia roman\u0103\u201d, golit\u0103 \u00een\u00a0mau multe luni de s\u0103p\u0103turi, nu pare deloc a fi o baie roman\u0103<\/a>, a\u0219a cum se crede ast\u0103zi; \u00een cl\u0103dirile ei\u00a0(cel pu\u021bin dou\u0103 la num\u0103r) se g\u0103sise o mare cantitate de zguri \u0219i minereu de plumb, dar \u0219i creuzete, sticl\u0103, ceramic\u0103, oase de oameni \u0219i alte cele. Mai reiese\u00a0din raport s\u0103u c\u0103 o mare conduct\u0103 din tuburi ceramice<\/a> fusese\u00a0dezvelit\u0103 pe o lungime de aproape 30 de metri, \u00een apropierea por\u021bii estice, frumos \u00eenvelit\u0103 de jur-\u00eemprejur cu sc\u00e2nduri. \u0218i alte lucruri importante… Pare greu de crezut, dar raportul acestui inginer constituie una dintre sursele bibliografice fundamentale (\u0219i \u00eenc\u0103 necunoscute) pentru Sarmizegetusa Regia.<\/p>\n \u0218i totu\u0219i, aurul mult r\u00e2vnit nu s-a l\u0103sat g\u0103sit, a\u0219a c\u0103 profitul real era, conform calculelor sale, aproape inexistent. \u0218i chiar \u00eei pl\u0103cea s\u0103 calculeze… Studiase matematicile cu Patzier, \u00een anii ’90 ai secolului 18, \u0219i f\u0103cuse o pasiune pentru calcule economice. A\u0219a c\u0103 recomand\u0103 \u00eenchiderea \u0219antierului \u0219i valorificarea altor resurse din zon\u0103. Fierul, de pild\u0103, \u0219i p\u0103durile nesf\u00e2r\u0219ite ale fiscului. S\u0103 se \u00eenfiin\u021beze, zice el, forje cu foc dublu \u00een lunca Gr\u0103di\u0219tii, pentru c\u0103 plutele de la Hunedoara pot fi aduse mai u\u0219or aici dec\u00e2t la Sibi\u0219el. Forjele pot fi alimentate f\u0103r\u0103 limit\u0103\u00a0cu lemn din p\u0103durile Gr\u0103di\u0219tii. O alt\u0103 surs\u0103 o constituie metalele nobile, spune raportorul, pentru c\u0103 la Coste\u0219ti, la acea vreme, \u00eenc\u0103 se sp\u0103la aur \u00een albia r\u00e2ului.<\/p>\n \u0218i apoi, pietrele din cetate. Ohoho, ce afacere bun\u0103 \u00een mintea lui de miner! Pluta\u0219ii care urmau s\u0103 fac\u0103 aprovizionarea de\u00a0la Hunedoara se puteau \u00eentoarce pe Mure\u0219\u00a0cu plutele \u00eenc\u0103rcate cu piatr\u0103 fasonat\u0103, care s\u0103 fie v\u00e2ndut\u0103 la c\u00e2mpie. La o prim\u0103 estimare, numai din zidul cet\u0103\u021bii s-ar fi putut scoate cca 300 st\u00e2njeni cubi de piatr\u0103 frumos t\u0103iat\u0103 \u0219i \u0219lefuit\u0103, cu o granula\u021bie fin\u0103, iar \u00eencas\u0103rile ar fi ajuns la\u00a04-500.000 de florini. 300 de st\u00e2njeni cubi echivaleaz\u0103 cu cca 2040 metri cubi; florinul valora, la acea vreme, 11,7 grame argint\u00a0900\u2030; 400.000 de florini (s\u0103 lu\u0103m cifra cea mai mic\u0103) echivaleaz\u0103 ast\u0103zi cu peste 2,4 milioane de euro (la un curs mediu actual de 520 euro\/kg Ag).<\/p>\n Atelierele au fost \u00eenfiin\u021bate \u0219i au func\u021bionat o vreme. S-au folosit \u0219i resursele de fier locale, slabe de altfel, din muntele T\u00e2mpu. P\u0103durile au fost exploatate. O colonie de muncitori s-a stabilit pe malul st\u00e2ng al v\u0103ii, iar satul s-a m\u0103rit, c\u0103p\u0103t\u00e2nd\u00a0o extensie administrativ\u0103 numit\u0103 Gr\u0103di\u0219tea Nou\u0103, dup\u0103 modelul Sibi\u0219elului Nou.<\/p>\n Ce s-a \u00eent\u00e2mplat cu piatra din cetate? Nu \u0219tim. Poate pe undeva, prin arhive, exist\u0103 r\u0103spunsul la aceast\u0103 \u00eentrebare. Era cu adev\u0103rat rentabil\u0103 \u201edemontarea\u201d cet\u0103\u021bii \u0219i vinderea ei, cu bucata, la c\u00e2mpie? Se putea transporta piatra, f\u0103r\u0103 mari cheltuieli, pe cei 4 km ai Dealului Gr\u0103di\u0219tii, p\u00e2n\u0103 la plute? A putut trece neobservat\u0103 \u0219i neconsemnat\u0103 o asemenea oroare? Au fost de acord superiorii inspectorului cu aceast\u0103 propunere? Nu putem dec\u00e2t s\u0103 sper\u0103m la un r\u0103spuns negativ la toate aceste \u00eentreb\u0103ri. Bethlen \u00ee\u0219i f\u0103cuse at\u00e2tea griji \u00een leg\u0103tur\u0103 cu acel \u0219antier \u0219i ceruse s\u0103 nu se distrug\u0103 nimic, nici cel mai ne\u00eensemnat ciob, \u00eenc\u00e2t e greu de imaginat c\u0103 \u0219i-a dat acordul. Dac\u0103 \u00eens\u0103 raportul a ajuns la Camera Aulic\u0103 vienez\u0103, s-ar fi putut decide peste capul contelui, de\u0219i \u0219i acolo existau min\u021bi luminate care ar fi putut interveni \u00eempotriva unei asemenea crime. Apoi, raportul a disp\u0103rut din arhive, fapt care \u00eencurc\u0103 \u0219i mai mult povestea…<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, ne putem \u00eentreba dac\u0103 sunt suficiente blocurile din preajma zidului fortifica\u021biei pentru a permite o re\u00eentregire virtual\u0103 a sa p\u00e2n\u0103 la\u00a0\u00een\u0103l\u021bimea pe care o avea \u00een Antichitate. A f\u0103cut cineva un calcul?<\/p>\n _______________<\/b><\/p>\n \u00cen fa\u021ba acestui plan grotesc, fie el doar n\u0103scocit\u00a0de acel inspector \u0219i niciodat\u0103 pus \u00een aplicare, \u00eemi place s\u0103 \u00eemi imaginez\u00a0urm\u0103toarea scen\u0103:<\/p>\n Bethlen, sosit cu treburi la administra\u021bia hunedorean\u0103 la c\u00e2teva zile dup\u0103 primirea raportului, \u00eel convoac\u0103 pe inspector la o discu\u021bie.\u00a0\u00cei era drag t\u00e2n\u0103rul acesta entuziast, educat \u00een spiritul pragmatic austriac, dar lipsit de o \u00een\u021belegere mai profund\u0103 a lucrurilor.<\/p>\n Era o zi \u00eensorit\u0103 de iunie, iar drumul de la Sibi\u0219el la Hunedoara \u00eei lu\u0103 lui Anton mai pu\u021bin de dou\u0103 ore. \u00ce\u0219i priponi calul \u00een curtea castelului, intr\u0103 \u00een biroul \u00eentunecos al administra\u021biei \u0219i se prezent\u0103 \u00een fa\u021ba contelui.<\/p>\n -Was ist das, Herr Inspektor?<\/em> \u00eentreb\u0103 calm Bethlen, flutur\u00e2nd o h\u00e2rtie cu sigiliu ro\u0219u, plin\u0103 de calcule.<\/p>\n -Die Berechnung, Herr Thesaurarius!<\/em> r\u0103spunse \u00eencrez\u0103tor t\u00e2n\u0103rul. Calcula\u021bia, domnule conte: at\u00e2ta putem scoate dac\u0103 vindem la bucat\u0103 d\u0103r\u00e2m\u0103tura aia. S\u0103 v\u0103 explic…<\/em><\/p>\n Bethlen se \u00eendrept\u0103 spre el, ridic\u0103 scurt m\u00e2na dreapt\u0103 \u0219i \u00eel pocni cu putere peste ceaf\u0103. Rupse apoi documentul cu mi\u0219c\u0103ri lente\u00a0\u0219i i se adres\u0103 la fel de calm, \u00een timp ce \u00eei ar\u0103ta u\u0219a:<\/p>\n -Anul \u0103sta se fac nucile la Sibi\u0219el? S\u0103-mi aduci\u00a0\u0219i mie un sac la toamn\u0103. Aufwiedersehen!<\/em><\/p>\n _____________<\/p>\n![\"blocuri-sarmi2\"](\"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-content\/uploads\/2016\/10\/blocuri-sarmi2-1024x680.jpg\")
<\/a><\/p>\n