{"id":2084,"date":"2016-11-17T01:41:24","date_gmt":"2016-11-16T23:41:24","guid":{"rendered":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/?p=2084"},"modified":"2016-11-17T20:56:18","modified_gmt":"2016-11-17T18:56:18","slug":"inchisoarea-dacilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/inchisoarea-dacilor\/","title":{"rendered":"\u201e\u00cenchisoarea dacilor\u201d. Construc\u021bii necunoscute la Sarmizegetusa Regia (1)"},"content":{"rendered":"

Multe surprize ne mai poate oferi Sarmizegetusa Regia de acum \u00eencolo. Nu pentru c\u0103 a fost cercetat\u0103 pu\u021bin, ci pentru c\u0103 s-a publicat foarte\u00a0pu\u021bin din ceea ce s-a s\u0103pat \u0219i pentru c\u0103 nu se \u0219tie mai nimic din ceea ce se \u0219tia acum dou\u0103 veacuri\u00a0despre aceast\u0103 cetate – \u0219i z\u0103u c\u0103 oamenii din vremurile alea\u00a0\u0219tiau multe.<\/p>\n

Minerii trimi\u0219i de fiscul austriac la \u00eenceputul sec. al XIX-lea s\u0103 sape dup\u0103 aur \u00een situl de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului au c\u0103utat s\u0103 descopere construc\u021bii antice, convin\u0219i c\u0103 \u00een vechile cl\u0103diri ruinate se ascund comori. \u00centr-o diminea\u021b\u0103 frumoas\u0103 de mai, c\u00e2\u021biva dintre ei patrulau \u00een zona fortifica\u021biei pe care o vedem \u0219i ast\u0103zi, c\u00e2nd au z\u0103rit un gol la baza zidului. Era \u00een anul\u00a01804. Rapoartele pe care le-au redactat la fa\u021ba locului arat\u0103 c\u0103 timp de trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni s-au trudit\u00a0acei mineri s\u0103 demonteze zidul de pe ambele p\u0103r\u021bi, ca s\u0103 afle ce se ascunde sub el. Au g\u0103sit o \u00eenc\u0103pere subteran\u0103 construit\u0103 din blocuri de piatr\u0103 asem\u0103n\u0103toare cu cele din zid, frumos prelucrate. Camera era plin\u0103 cu d\u0103r\u00e2m\u0103turi, a\u0219a c\u0103 s-au chinuit s\u0103 o goleasc\u0103. Au g\u0103sit nivelul inferior al \u201ebeciului\u201d – a\u0219a au numit ei \u00eenc\u0103perea subteran\u0103\u00a0– \u0219i au cur\u0103\u021bat totul pe o lungime de vreo 7,5 m: cam at\u00e2t p\u0103rea s\u0103 aib\u0103 acea construc\u021bie. L\u0103\u021bimea ei nu este consemnat\u0103, iar ad\u00e2ncimea o va m\u0103sura un vizitator al cet\u0103\u021bii 4 decenii mai t\u00e2rziu: \u00eenc\u0103perea se \u201eafunda\u201d, la acea vreme, aproape 2 m sub p\u0103m\u00e2nt. Nici locul \u00een care s-a g\u0103sit \u201ebeciul\u201d nu reiese din rapoarte, pentru c\u0103 nu se dau\u00a0repere clare, \u00eens\u0103 lucrurile se vor l\u0103muri ni\u0219te ani mai t\u00e2rziu.<\/p>\n

\"sarmizegetusa-regia_zidul-cetatii\"<\/a>

Zidul cet\u0103\u021bii<\/p><\/div>\n

O descoperire foarte interesant\u0103 f\u0103cut\u0103 \u00een interiorul construc\u021biei\u00a0i-a uimit at\u00e2t de tare pe muncitori, \u00eenc\u00e2t a r\u0103mas \u00een memoria localnicilor. C\u0103ci pe l\u00e2ng\u0103 mineri, care f\u0103ceau muncile \u201ecalificate\u201d, autorit\u0103\u021bile aduseser\u0103 la lucru \u0219i un num\u0103r mare de iobagi din satele \u00eenvecinate, ca zilieri, pentru muncile cele mai grele. Aceast\u0103 descoperire nu se reg\u0103se\u0219te \u00een rapoartele oficiale\u00a0(dar e drept c\u0103 multe rapoarte lipsesc, iar acolo unde s-au p\u0103strat, consemn\u0103rile sunt extrem de sumare), \u00eens\u0103 avea s\u0103 fie povestit\u0103 40 de ani mai t\u00e2rziu de s\u0103tenii din zon\u0103 \u0219i transmis\u0103 mai departe de c\u00e2\u021biva c\u0103rturari care au vizitat cetatea pe la mijlocul secolului al XIX-lea.<\/p>\n

Ce se descoperise \u00een acel \u201ebeci\u201d? Pe l\u00e2ng\u0103 multe blocuri de calcar \u0219i lespezi de andezit, conform afirma\u021biilor unor martori, \u00een acea \u00eenc\u0103pere de sub p\u0103m\u00e2nt s-au g\u0103sit oseminte umane. Iar ce i-a \u0219ocat cel mai mult pe cei ce lucrau la golirea \u00eenc\u0103perii a fost o tibie uman\u0103 pe care se aflau lan\u021buri masive din fier.<\/p>\n

\u00cen vara anului 1847 avea loc o expedi\u021bie la ruinele de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului, la care participau nu mai pu\u021bin de 18 c\u0103rturari \u0219i pasiona\u021bi de antichit\u0103\u021bi. Trei dintre ace\u0219tia au consemnat \u00een scris povestea acestei descoperiri, pe care o \u0219tiau de la localnici, au identificat la fa\u021ba locului\u00a0\u201ebeciul\u201d (care, \u00een urma s\u0103p\u0103turilor austriecilor, ar\u0103ta ca o mare groap\u0103 c\u0103ptu\u0219it\u0103 cu pietre), \u0219i l-au amplasat pe schi\u021bele \u0219i planurile redactate de ei la acea vreme. Din toate aceste informa\u021bii rezult\u0103 c\u0103 \u00eenc\u0103perea subteran\u0103 era situat\u0103 pe locul actualei por\u021bi\u00a0estice a fortifica\u021biei, iar concluzia celor trei este c\u0103 acolo s-a aflat \u00een vechime un turn sau\/\u0219i o \u00eenchisoare. Este vorba despre Michael Ackner, J.F. Neigebaur \u0219i Fodor Andras.<\/p>\n

\"poarta-de-est_aurora-petan\"<\/a>

Poarta de est<\/p><\/div>\n

Mult\u0103 vreme \u00een dreptul por\u021bii de est a existat o mare groap\u0103. Constantin Daicoviciu o deseneaz\u0103 pe planul s\u0103u \u00een 1950 \u0219i spune c\u0103 provine de la s\u0103p\u0103turile de la \u00eenceputul sec. al XIX-lea. Poarta fusese \u0219i ea afectat\u0103 de interven\u021biile minerilor trimi\u0219i de fiscul austriac. Groapa a fost astupat\u0103 \u0219i nivelat\u0103 abia \u00een anul 1980, \u00een cadrul unor ample lucr\u0103ri de conservare, iar urmele \u201e\u00eenchisorii\u201d\u00a0s-au pierdut cu totul. Tot atunci poarta de est a c\u0103p\u0103tat o nou\u0103 \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are – una nu tocmai conform\u0103 cu realitatea. Dar asta este o alt\u0103 poveste…<\/p>\n

\u00cen apropierea \u00a0por\u021bii se g\u0103sesc depozitate mai multe elemente arhitectonice din piatr\u0103, ce ar putea proveni de la acea enigmatic\u0103 structur\u0103.<\/p>\n

\"blocuri-poarta-de-est\"<\/a>

Elemente arhitectonice \u00een apropierea por\u021bii de est<\/p><\/div>\n

Dar ce c\u0103uta aceast\u0103 \u201e\u00eenchisoare\u201d sub zid? Greu de dat un r\u0103spuns, c\u00e2nd datele sunt a\u0219a de pu\u021bine. Construc\u021bia putea fi parte a fortifica\u021biei, poate chiar un turn, sau putea s\u0103 apar\u021bin\u0103 unui nivel mai vechi, peste care ulterior s-a construit zidul. Dac\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 celebrul drum pavat trece pe sub zid, \u00een dreptul por\u021bii estice, la o ad\u00e2ncime de peste 2 metri, nu e exclus ca \u0219i \u201ebeciul\u201d s\u0103 \u021bin\u0103 de o etap\u0103 mai veche. Dar numai o cercetare arheologic\u0103 serioas\u0103\u00a0ar putea face lumin\u0103. De altfel, o s\u0103p\u0103tur\u0103 recent\u0103 \u00een apropierea acesti por\u021bi, din anul 2011, a scos la iveal\u0103 o \u201egroap\u0103 austriac\u0103\u201d \u00een care au fost g\u0103site, \u00een cantitate mare, fragmente de \u021bigle \u0219i olane, blocuri de calcar \u0219i materiale de construc\u021bie din fier: oare de la ce construc\u021bie proveneau?<\/p>\n

Nu \u0219tim c\u00e2t\u0103 fabula\u021bie \u0219i c\u00e2t adev\u0103r se ascunde \u00een pove\u0219tile s\u0103tenilor. Dac\u0103 informa\u021biile sunt reale, ne putem \u00eentreba cine a z\u0103cut \u00een acea \u00eenchisoare: un prizonier roman? un dac r\u0103zvr\u0103tit? Cert este c\u0103 raport\u0103rile fiscului nu pot fi puse la \u00eendoial\u0103, iar acolo cu siguran\u021b\u0103 a existat o \u00eenc\u0103pere subteran\u0103. A fost un beci? Un turn? O \u00eenchisoare? Sau altceva? R\u0103m\u00e2nem cu misterul. Dar \u0219i cu speran\u021ba c\u0103 \u00eenc\u0103 foarte multe lucruri se mai pot descoperi la Sarmizegetusa Regia, fie numai prin studierea arhivelor.<\/p>\n

\"catuse-dacice_piatra-rosie\"<\/a>

C\u0103tu\u0219e dacice g\u0103site \u00een zona cet\u0103\u021bii Piatra Ro\u0219ie (expozi\u021bie temporar\u0103 la Muzeul din Or\u0103\u0219tie)<\/p><\/div>\n

Investiga\u021bia complet\u0103 poate fi citit\u0103 aici<\/a>.<\/p>\n

Imaginea din cover este ilustrativ\u0103 \u0219i apar\u021bine lui Ken Nguyen.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Multe surprize ne mai poate oferi Sarmizegetusa Regia de acum \u00eencolo. Nu pentru c\u0103 a fost cercetat\u0103 pu\u021bin, ci pentru c\u0103 s-a publicat foarte\u00a0pu\u021bin din ceea ce s-a s\u0103pat \u0219i pentru c\u0103 nu se \u0219tie mai nimic din ceea ce se \u0219tia acum dou\u0103 veacuri\u00a0despre aceast\u0103 cetate – \u0219i z\u0103u c\u0103 oamenii din vremurile alea\u00a0\u0219tiau…<\/p>\n

Read More <\/i><\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2088,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[6],"tags":[64,5],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2084"}],"collection":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2084"}],"version-history":[{"count":29,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2084\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2122,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2084\/revisions\/2122"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2088"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2084"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2084"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2084"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}