![\"banita_test-cover2\"](\"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/banita_test-cover2.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/p>\n
Manuscrisul pierdut<\/strong><\/p>\n \u00cen secolul al XIX-lea se \u0219tia deja c\u0103 pe acel v\u00e2rf st\u00e2ncos, numit Dealul Cet\u0103\u021bii sau Dealul Bolii (nu, nu are leg\u0103tur\u0103 cu boala, ci cu un proprietar de p\u0103m\u00e2nturi pe nume Bolea), se aflau ruine antice. Primele (\u0219i singurele) cercet\u0103ri arheologice s-au desf\u0103\u0219urat \u00eens\u0103 abia \u00een 1960-1961, sub conducerea arheologului devean Octavian Floca. Accesul foarte dificil nu l-a \u00eempiedicat s\u0103 caute s\u0103 dezlege tainele cet\u0103\u021bii. Informa\u021biile ob\u021binute \u00een urma s\u0103p\u0103turilor le-a reunit \u00eentr-o monografie, al c\u0103rei manuscris l-a predat \u00eenainte de Revolu\u021bie Editurii Minerva, a\u0219a cum rezult\u0103 dintr-o autobiografie pe care cu generozitate mi-a pus-o la dispozi\u021bie nepoata acestuia, arhitecta Monica Floca. Cartea nu a mai ap\u0103rut, iar manuscrisul s-a pierdut. Dup\u0103 evenimentele din 1989, Editura Minerva s-a privatizat, iar despre arhiva vechii edituri nu se mai \u0219tie nimic. Am stat de vorb\u0103 acum vreo \u0219apte ani cu reprezentan\u021bii editurii \u0219i nu au putut s\u0103-mi spun\u0103 nimic\u00a0despre vechea arhiv\u0103. Am sperat s\u0103 g\u0103sesc o copie a manuscrisului \u00eentre documentele lui Octavian Floca, aflate \u00een posesia nepoatei sale, dar nu am avut noroc. A apucat s\u0103 publice doar un mic rezumat \u00een 1966, un capitol de carte \u00eenso\u021bit de c\u00e2teva pre\u021bioase fotografii. \u00cenc\u0103 mai sper c\u0103, printr-o minune, volumul cu cercet\u0103rile de la cetatea B\u0103ni\u021ba va fi g\u0103sit \u0219i publicat. P\u00e2n\u0103 atunci, \u00eencerc s\u0103 deslu\u0219esc povestea cet\u0103\u021bii din ceea ce se mai vede la fa\u021ba locului \u0219i din pu\u021binul publicat.<\/p>\n O cetate \u201eurban\u0103\u201d<\/strong><\/p>\n Nici o alt\u0103 cetate dacic\u0103, din c\u00e2te am vizitat eu, nu este at\u00e2t de asaltat\u0103 de \u201eciviliza\u021bie\u201d cum e cea de la B\u0103ni\u021ba. Situat la doar 6 km de ora\u0219ul Petro\u0219ani, prins ca \u00eentr-un cle\u0219te \u00eentre drumul na\u021bional DN66 \u0219i calea ferat\u0103 care leag\u0103 Simeria de Petro\u0219ani, dealul cet\u0103\u021bii este poluat la poale de\u00a0gunoaie, de construc\u021bii d\u0103r\u0103p\u0103nate, apar\u021bin\u00e2nd unei colonii de muncitori, de zgomotele \u0219oselei \u0219i ale trenurilor, iar pe terasele sale inferioare sunt aruncate materiale de construc\u021bie de la \u0219antierele din zon\u0103. Odat\u0103 ajuns sus, pe acropol\u0103, te a\u0219tep\u021bi s\u0103 contempli \u00een lini\u0219te crestele Par\u00e2ngului, care \u021bi se deschid privirii, \u00eens\u0103 vuietul lumii din vale se aude \u0219i mai puternic: \u0219uieratul trenurilor, claxoane, forfot\u0103, toate se amplific\u0103 parc\u0103 la \u00een\u0103l\u021bime.<\/p>\n Colonia de muncitori de la poalele cet\u0103\u021bii<\/p><\/div>\n De altfel, triste\u021bile au \u00eenceput \u00eenc\u0103 din sec. al XIX-lea, c\u00e2nd calea ferat\u0103 a t\u0103iat \u0219i distrus mare parte a a\u0219ez\u0103rii civile dacice de la poalele cet\u0103\u021bii. Se zice c\u0103 numeroase blocuri din construc\u021biile dacice, c\u0103zute sau aruncate de sus, au fost folosite la terasamentul c\u0103ii ferate \u0219i la picioarele podului, ba chiar \u0219i la pere\u021bii tunelului.<\/p>\n \u00cen ciuda pove\u0219tilor care circul\u0103 cu insisten\u021b\u0103 cu privire la refolosirea materialului dacic, nu cred c\u0103 au fost numeroase blocurile de calcar utilizate la amenaj\u0103rile \u0219i construc\u021biile moderne. Este posibil s\u0103 existe blocuri \u00een terasamentul c\u0103ii ferate, \u00eens\u0103 podul \u0219i tunelul nu au astfel de material. Calcarul folosit la picioarele podului este unul foarte dur, ro\u0219iatic, \u00een vreme ce calcarul folosit de daci \u00een cetate este unul moale, granulos, u\u0219or de prelucrat \u0219i nerezistent la umezeal\u0103 permanent\u0103. \u00cen plus, construc\u021biile dacice cu blocuri sunt pu\u021bine, din pricina terenului extrem de dificil, iar cantitatea de piatr\u0103 folosit\u0103 nu a fost foarte mare.<\/p>\n Piciorul podului de cale ferat\u0103<\/p><\/div>\n Trebuie s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 \u0219i \u00een Antichitate cetatea era \u00een miezul \u201etraficului\u201d de pe Valea Jiului, spre deosebire de alte cet\u0103\u021bi mai izolate, \u0219i avea rolul de a supraveghea\u00a0accesul peste mun\u021bi spre capital\u0103. Doar convoaiele\u00a0de care au fost \u00eenlocuite de \u0219uieratul trenului…<\/p>\n Dealul f\u0103r\u0103 poteci<\/strong><\/p>\n Dealul este izolat de restul mun\u021bilor din jur, seme\u021b, impresionant, teribil de ame\u021bitor, cu pante foarte abrupte. Acropola cet\u0103\u021bii se afl\u0103 la altitudinea de 904 m. Pu\u021bini sunt cei care se \u00eencumet\u0103 ast\u0103zi s\u0103 \u00eel urce.<\/p>\n Drumul p\u00e2n\u0103 la o cetate dacic\u0103, oricare ar fi ea, este parte din experien\u021ba \u00eent\u00e2lnirii cu cetatea. Trebuie s\u0103 mergi pe jos o vreme, c\u00e2t se poate de mult, s\u0103 prive\u0219ti locul de departe, s\u0103 te apropii de el \u00eencet, s\u0103 \u00eei dai t\u00e2rcoale pe toate p\u0103r\u021bile, s\u0103 vezi cum se dau la o parte dealurile \u00een jurul lui, cum se \u021bes potecile \u0219i cum se scurg p\u00e2raiele din calea lui. C\u0103ci dacii din zona asta mereu au ales v\u00e2rfuri singuratice \u0219i m\u00e2ndre pentru a-\u0219i cl\u0103di cet\u0103\u021bile pe ele, dar care sunt legate \u0219i protejate de peisaj \u00een felurite moduri.<\/p>\n E drept, \u00een afara unui indicator, nu g\u0103se\u0219ti nimic. Nici un panou cu informa\u021bii, nici un plan al cet\u0103\u021bii, nici m\u0103car un indiciu pe unde trebuie s\u0103 o iei spre cetate, pe ce parte trebuie s\u0103 escaladezi dealul. Trebuie s\u0103 te informezi bine \u00eenainte, dac\u0103 nu te duci cu cineva care cunoa\u0219te locul.<\/p>\n Am mers pe calea ferat\u0103, str\u0103b\u0103t\u00e2nd cheile B\u0103ni\u021bei, salut\u00e2nd cu un ecou pe\u0219tera Bolii \u0219i p\u00e2r\u00e2ul care \u00a0iese din pe\u0219ter\u0103 \u0219i se vars\u0103 lini\u0219tit \u00een apa B\u0103ni\u021bei chiar la poalele cet\u0103\u021bii. M\u0103 uimesc de fiecare dat\u0103 pere\u021bii teribili de st\u00e2nc\u0103, ce nu se domolesc dec\u00e2t spre pod, unde po\u021bi \u00eencepe urcarea pe deal. Priveli\u0219tea interven\u021biilor moderne – a st\u00e2ncilor dinamitate \u0219i a teraselor distruse – te preg\u0103te\u0219te pentru istoria acestei cet\u0103\u021bi.<\/p>\n Urcu\u0219ul este dificil, s\u0103lbatic, lipsit de orice potec\u0103 amenajat\u0103, cu r\u0103t\u0103ciri, h\u0103\u021bi\u0219uri \u0219i pr\u0103p\u0103stii. Un deal f\u0103r\u0103 poteci, sau poate cu poteci pierdute, ascunse, care se arat\u0103 doar c\u00e2nd \u0219i c\u00e2nd, \u0219i doar unora. Ni\u0219te semne f\u0103cute cu vopsea ro\u0219ie pe copaci sau pietre te pot ajuta s\u0103 nu nimere\u0219ti \u00eentr-o r\u00e2p\u0103.\u00a0Prima oar\u0103 c\u00e2nd am urcat pe dealul Bolii, acum mai mul\u021bi ani, am urmat \u201emarcajul\u201d. Cei care au f\u0103cut aceste semne\u00a0au c\u0103utat un traseu \u00een zig-zag, care s\u0103 te poat\u0103 duce relativ \u00een siguran\u021b\u0103 pe v\u00e2rful st\u00e2ncii, dar f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bin\u0103 deloc seama de amplasarea ruinelor. A\u0219a c\u0103 am ratat cam tot ce era de v\u0103zut din vechea cetate. Nu \u0219tiam ce m\u0103 a\u0219teapt\u0103 acolo, nu mai \u0219tiam pe nimeni care s\u0103 fi urcat pe B\u0103ni\u021ba, nu m\u0103 a\u0219teptam s\u0103 nu existe nici\u00a0un panou cu planul cet\u0103\u021bii\u00a0sau cu c\u00e2teva informa\u021bii minimale.<\/p>\n \u201ePoteca\u201d \u0219i un marcaj cu vopsea ro\u0219ie<\/p><\/div>\n Am z\u0103rit \u00een treac\u0103t cocoa\u0219a zidului medieval, \u00eens\u0103 marcajul te duce deasupra lui, iar dac\u0103 nu ie\u0219i din \u201etraseu\u201d, nu \u00eei vezi paramentul. Am v\u0103zut blocuri dacice cu \u201ebabe\u201d, \u00eempr\u0103\u0219tiate peste tot, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eemi dau seama de unde au c\u0103zut. Am v\u0103zut c\u00e2teva terase artificiale, ici \u0219i colo \u0219an\u021buri r\u0103mase \u00een urma s\u0103p\u0103turilor din anii ’60, dar nu am priceput mare lucru. De altfel, urcu\u0219ul este at\u00e2t de solicitant (mai ales dac\u0103 mergi pe vreme umed\u0103, cum m-am dus eu), iar h\u0103\u021bi\u0219ul vegeta\u021biei at\u00e2t de dens, chiar \u0219i dup\u0103 ce pic\u0103 frunza, \u00eenc\u00e2t nu\u00a0prea \u00ee\u021bi mai po\u021bi concentra aten\u021bia s\u0103 dibuie\u0219ti ruinele ascunse. Asta c\u00e2nd urci prima oar\u0103 \u0219i nu ai la dispozi\u021bie o zi \u00eentreag\u0103.<\/p>\n A doua oar\u0103 \u0219tiam traseul, m\u0103 documentasem \u00eenainte din pu\u021binul de informa\u021bii publicate \u0219i m-am dus cu planul cet\u0103\u021bii la mine.<\/p>\n Versantul nord este mai bl\u00e2nd dec\u00e2t celelalte, iar escaladarea pe acolo se face.\u00a0Din acest motiv, este \u0219i singurul fortificat. Nu putem vorbi de o incint\u0103 mai mare (sau dou\u0103), ca la Blidaru sau Piatra Ro\u0219ie, ci doar de ziduri \u0219i valuri ridicate \u00een coasta dealului, care bareaz\u0103 accesul spre v\u00e2rf, unde\u00a0se afl\u0103 principalele amenaj\u0103ri.<\/p>\n Prima \u201ecentur\u0103\u201d \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een cale este una t\u00e2rzie, medieval\u0103: un zid din piatr\u0103 local\u0103 spart\u0103, legat\u0103 cu mortar, \u00een care se afl\u0103 prinse \u0219i blocuri din vechea fortifica\u021bie dacic\u0103. Zidul are cca 60 m lungime \u0219i o grosime mai mic\u0103 de un metru. \u00cen\u0103l\u021bimea sa ajunge\u00a0p\u00e2n\u0103 la 1,5 m.<\/p>\n Zidul medieval<\/p><\/div>\n Zidul \u00eenchidea complet versantul de nord \u0219i, par\u021bial, pe cel de nord-est al dealului, leg\u00e2ndu-se \u00eentr-un cap\u0103t de un perete de st\u00e2nc\u0103, iar la cel\u0103lalt oprindu-se \u00een marginea unei r\u00e2pe inaccesibile. Avea, se pare, turnuri de lemn la ambele capete, iar \u00een marginea sa estic\u0103\u00a0au fost identificate c\u00e2teva plinte de piatr\u0103, de la un templu dacic. Fortifica\u021bia a fost considerat\u0103 ini\u021bial de epoc\u0103 dacic\u0103, dar apoi, cercet\u00e2ndu-se materialele din jurul ei, s-a l\u0103murit c\u0103 e vorba de o reocupare a dealului c\u00e2ndva prin sec.\u00a0XIII-XIV. Templul dacic s-a dovedit a fi amplasat, deloc surprinz\u0103tor, \u00een afara zidurilor dacice, care se afl\u0103 situate mai sus.<\/p>\n Dacii ag\u0103\u021ba\u021bi de mun\u021bi<\/strong><\/p>\n Mai sus de zidul medieval \u0219i paralel cu acesta se afl\u0103 cea de-a doua centur\u0103: un zid construit din blocuri fasonate, \u00een tehnica \u201emurus dacicus\u201d, \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u0219i la alte cet\u0103\u021bi. De data aceasta este vorba \u00een mod evident de un zid de epoc\u0103 dacic\u0103. Lungimea lui era de peste 115 m, iar grosimea de 2 m. Pe segmentul s\u0103u estic a fost dublat de un val de\u00a0piatr\u0103 \u0219i p\u0103m\u00e2nt, care e posibil s\u0103 fi apar\u021binut unei epoci mai t\u00e2rzii, neprecizate. Acest zid \u00eenchidea de fapt v\u00e2rful dealului, cetatea propriu-zis\u0103, unde se aflau cele mai importante amenaj\u0103ri, dispuse pe c\u00e2teva\u00a0terase. La cap\u0103tul estic al zidului se afla o intrare monumental\u0103, cu trepte \u0219i balustrade din piatr\u0103.<\/p>\n Poarta era o minun\u0103\u021bie c\u00e2nd a fost dezvelit\u0103, la \u00eenceputul anilor ’60. Treptele de piatr\u0103 erau bine conservate, balustradele ar\u0103toase, zidul era vizibil bine \u00een dreptul por\u021bii, pe o \u00een\u0103l\u021bime de cel pu\u021bin trei r\u00e2nduri de blocuri. Ast\u0103zi nu a mai r\u0103mas mare lucru din poart\u0103: totu\u0219i, c\u00e2teva buc\u0103\u021bi de lespezi din scara de piatr\u0103 \u00eenc\u0103 se mai v\u0103d, la fel \u0219i resturi din cele dou\u0103 balustrade \u0219i din cap\u0103tul zidului.<\/p>\n Intrarea \u00een cetate \u00een momentul dezvelirii \u0219i dup\u0103 o jum\u0103tate de secol<\/p><\/div>\n Am c\u0103utat zidul dacic de fiecare dat\u0103 c\u00e2nd am fost pe B\u0103ni\u021ba: nu l-am g\u0103sit niciodat\u0103. Mi s-a p\u0103rut c\u0103 \u00eei dibuiesc urma prin h\u0103\u021bi\u0219uri, pornind de la poart\u0103 \u00eenspre vest, dar numai pentru c\u0103 \u0219tiam c\u0103 trebuie s\u0103 fie acolo. Blocuri sunt \u00eempr\u0103\u0219tiate multe pe versant, dar pe traseul zidului invizibil nu le-am v\u0103zut. M-am \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nat s\u0103-i identific traseul, dar versantul este foarte abrupt. Asta ar explica \u0219i dispari\u021bia zidului: \u00eenfipt \u00eentr-o coast\u0103 cu \u00eenclina\u021bia de 60 de grade (!), zidul, odat\u0103 dezvelit, nu a mai r\u0103mas \u00een picioare. Nici eu nu prea puteam r\u0103m\u00e2ne \u00een picioare pe acel pov\u00e2rni\u0219, a\u0219a c\u0103 nu i-am mai c\u0103utat pricin\u0103 zidului…<\/p>\n \u201eDacii ag\u0103\u021ba\u021bi de mun\u021bi\u201d, iat\u0103 o expresie care se potrive\u0219te perfect pentru B\u0103ni\u021ba. Acolo, pe acel v\u00e2rf neprietenos, protejate de zidul \u00eenfipt \u00een deal, se aflau cel pu\u021bin cinci amenaj\u0103ri: trei terase \u00een trepte, care se succed de la est la vest, pe creasta dealului, \u0219i alte dou\u0103 amenaj\u0103ri mai jos de acestea, pe versantul nordic.<\/p>\n Prima teras\u0103 este \u0219i cea mai mare de dincolo de zid. Se afl\u0103 situat\u0103 chiar \u00een fa\u021ba intr\u0103rii, \u00een cap\u0103tul estic al crestei. Nu s-au g\u0103sit urme de construc\u021bii masive pe ea.<\/p>\n Terasa mare de la intrarea \u00een cetate<\/p><\/div>\n Terasa central\u0103 a fost \u00eenchis\u0103 pe cele patru laturi de un zid din blocuri fasonate \u0219i ad\u0103postea, \u00een mijloc, o construc\u021bie dreptunghiular\u0103, din lemn, despre care se presupune c\u0103 apar\u021binea \u0219efului cet\u0103\u021bii. Zidul avea doar 1,40 m grosime, iar curtea\u00a0rezultat\u0103 avea 22 x 17 m. Pe laturile de vest \u0219i sud ale terasei au fost t\u0103iate canale de scurgere\u00a0\u00een st\u00e2nc\u0103, ce aveau probabil rolul de a colecta apa ce se scurgea de pe acoperi\u0219ul cl\u0103dirii.<\/p>\n Canal de scurgere s\u0103pat \u00een piatr\u0103<\/p><\/div>\n Acropola cet\u0103\u021bii se afl\u0103 \u00een marginea vestic\u0103 a crestei \u0219i beneficiaz\u0103 de o pozi\u021bie excep\u021bional\u0103, cu vizibilitate la distan\u021be mari. Acolo, st\u00e2nca a fost nivelat\u0103 \u0219i, spun arheologii, spa\u021biul rezultat a fost \u00eenchis pe toate p\u0103r\u021bile cu un zid din piatr\u0103 fasonat\u0103, de\u0219i spre sud st\u00e2nca era aproape vertical\u0103. Dar poate tocmai de aceea era necesar un spa\u021biu complet protejat,\u00a0pentru siguran\u021ba celor ce tr\u0103iau, la modul propriu, pe marginea pr\u0103pastiei.<\/p>\n Acropola, cu vedere spre Par\u00e2ng<\/p><\/div>\n Prin 2008, \u00een st\u00e2nca nivelat\u0103 a acropolei a fost fixat\u0103 o cruce \u00een memoria celor 12 mineri mor\u021bi \u00een urma unei explozii \u00een mina de la Petrila. Ulterior crucea a fost dat\u0103 jos, pentru c\u0103 nu acolo era locul ei cel mai potrivit, pe un monument UNESCO.<\/p>\n Crucea de pe cetate, \u00een picioare \u00een 2009. Nu am reg\u0103sit-o la urm\u0103toarea mea vizit\u0103, \u00een 2011.<\/p><\/div>\n Ast\u0103zi acolo mai flutur\u0103 un steag zdren\u021buit, singurul semn c\u0103 cineva a mai ajuns pe creast\u0103\u00a0\u00een ultimii ani.<\/p>\n St\u00e2nca nivelat\u0103 a acropolei<\/p><\/div>\n Ceva mai jos de aceste trei terase, \u00eenainte de a ajunge pe creast\u0103, se afl\u0103 o alt\u0103 teras\u0103, situat\u0103 \u00eentre \u201ere\u0219edin\u021ba nobilului\u201d \u0219i acropol\u0103. Aceasta a fost \u00eenchis\u0103, se pare, doar pe trei p\u0103r\u021bi, cu un zid foarte \u00eengust, de 0,80 cm, alc\u0103tuit din mici blocuri de calcar. \u00cen mijlocul ei s-au g\u0103sit patru gropi de mari dimensiuni, s\u0103pate \u00een st\u00e2nc\u0103, \u00een care probabil se aflau parii unei construc\u021bii de lemn.<\/p>\n Cea de-a cincea amenajare este a\u0219a-numita \u201eplatform\u0103 de lupt\u0103\u201d, t\u0103iat\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103 \u00een partea de nord-vest a crestei, mai jos de acropol\u0103. Are o lungime de 18 m \u0219i, spune Octavian Floca, era m\u0103rginit\u0103 de un zid. Nu sunt sigur\u0103 c\u0103 am identificat-o corect pe teren.<\/p>\n Pe scurt, cetatea avea un zid care \u00eenchidea partea de sus a dealului, o intrare monumental\u0103 din piatr\u0103, c\u00e2teva terase r\u0103sp\u00e2ndite pe creasta dealului, pe care se aflau construc\u021bii sau alte amenaj\u0103ri, \u0219i un templu, situat \u00een afara zidului. Spre poalele dealului exist\u0103 alte c\u00e2teva terase, mai \u00eentinse, care apar\u021bin locuirii civile.<\/p>\n De\u0219i arheologii insist\u0103 asupra caracterului militar al B\u0103ni\u021bei, artefactele g\u0103site aici arat\u0103 o via\u021b\u0103 civil\u0103 \u00eenfloritoare: pe l\u00e2ng\u0103 ceramic\u0103, obiecte din fier \u0219i bronz, s-au descoperit tipare din lut sau gresie, utilizate \u00eentr-un atelier de prelucrarea bronzului.<\/p>\n Un plan al cet\u0103\u021bii, de acum o jum\u0103tate de secol<\/p><\/div>\n Pove\u0219tile<\/strong><\/p>\n \u00cemi fac potec\u0103 prin z\u0103pada grea, neatins\u0103, de pe calea ferat\u0103 abandonat\u0103. B\u0103ni\u021ba \u00een decembrie e seduc\u0103toare. Un localnic m\u0103 strig\u0103 din urm\u0103. Locuie\u0219te pe un deal din apropiere \u0219i vine de la serviciu spre cas\u0103. M\u0103 vede\u00a0temerar\u0103, \u00eenaint\u00e2nd spre cetate, a\u0219a c\u0103 se decide c\u0103 trebuie s\u0103 \u00eemi spun\u0103 pove\u0219tile locului. Nu m-a l\u0103sat s\u0103 \u00eel fotografiez \u0219i nu l-am \u00eentrebat cum \u00eel cheam\u0103.<\/p>\n G\u00e2ndul comorilor mereu i-a vr\u0103jit \u0219i le-a luat min\u021bile localnicilor, dar \u0219i unora veni\u021bi mai de departe. Nu, nu s-a auzit de aur la B\u0103ni\u021ba. De argint, da. De fl\u0103c\u0103ri uria\u0219e pe deal, de asemenea. Braconajul a fost \u00een floare \u0219i aici dup\u0103 1990. Cine s\u0103 p\u0103zeasc\u0103 cetatea? Dar adev\u0103ratul mister al locului \u00eel reprezint\u0103 pe\u0219terile \u0219i grotele. Pe\u0219tera Bolii, care are o ie\u0219ire spre cetate, \u0219i prin gura c\u0103reia se vede dealul cet\u0103\u021bii, sigur a fost folosit\u0103 de daci. \u0218i pe\u0219tera Gina, care e mai \u00eencolo. Gina, am auzit bine? Da, Gina… El, omul locului, a verificat tot.<\/p>\n Pe\u0219tera Bolii<\/p><\/div>\n \u00cemi arat\u0103, printre copaci, o coast\u0103 ceva mai bl\u00e2nd\u0103 ce se desprinde din creasta\u00a0s\u0103lbatic\u0103 \u0219i se scurge spre vale: acolo, acum c\u00e2teva decenii, a g\u0103sit o poart\u0103 metalic\u0103 ferecat\u0103, prins\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103. A\u0219a de veche \u0219i de ruginit\u0103, c\u0103 nu putea fi dec\u00e2t de pe vremea dacilor, poveste\u0219te omul. \u00centr-o zi au venit unii \u0219i au scos-o, dar el nu s-a mai dus s\u0103 vad\u0103 ce era dincolo de poart\u0103. Eu am \u00eendoieli c\u0103 era de pe vremea dacilor, dar nu vreau s\u0103 \u00eei stric povestea. Fiecare cetate cu tainele ei…<\/p>\n Am citit de nenum\u0103rate ori interpretarea istoric\u0103 dat\u0103 acestei cet\u0103\u021bi: B\u0103ni\u021ba ar fi fost construit\u0103 \u00een vremea lui Burebista \u0219i \u0219i-ar fi \u00eencheiat existen\u021ba \u00een 106. A\u0219ezarea civil\u0103 pare s\u0103 fie mai veche, situa\u021bie pe care o \u00eent\u00e2lnim \u0219i la alte cet\u0103\u021bi. Rolul cet\u0103\u021bii ar fi fost acela de a \u00eempiedica accesul romanilor dinspre valea Dun\u0103rii, peste Carpa\u021bi, spre Sarmizegetusa Regia. Eu nu \u00eemi dau seama cum ar fi putut-o face. Pe acel col\u021b de st\u00e2nc\u0103 \u00eenc\u0103pea o m\u00e2n\u0103 de o\u0219teni, poate alte c\u00e2teva sute pe terasele inferioare. Cu siguran\u021b\u0103 de acolo se putea supraveghea orice mi\u0219care pe distan\u021be mari. Foarte probabil B\u0103ni\u021ba a jucat un rol \u0219i \u00een controlul rutelor comerciale peste mun\u021bi. La fel ca celelalte cet\u0103\u021bi, a constituit sediul unui nobil. Dar despre rolul ei \u00een oprirea uria\u0219ei armate romane, nu m-a\u0219 pronun\u021ba. Sf\u00e2r\u0219itul cet\u0103\u021bii a venit probabil \u00een urma unei \u00eencercuiri din partea romanilor, care i-au t\u0103iat orice posibilitate de aprovizionare.R\u0103m\u00e2n o mul\u021bime de enigme. Cum au putut transporta dacii blocurile de piatr\u0103 pe acei versan\u021bi ame\u021bitori? Cum au reu\u0219it s\u0103 cl\u0103deasc\u0103 zidurile pe un teren at\u00e2t de \u00eenclinat? C\u00e2t am reu\u0219it s\u0103 recompunem, oare, din ceea ce a fost, c\u00e2ndva, aceast\u0103 cetate? Este posibil ca s\u0103p\u0103turile din 1960-1961 s\u0103 nu fi scos la suprafa\u021b\u0103 dec\u00e2t o parte din elementele cet\u0103\u021bii, iar viitorul – un viitor pe care nu \u0219tiu cine \u00eel va mai prinde, probabil c\u0103 eu nu – ne va aduce surprize.<\/p>\n Singur\u0103tatea B\u0103ni\u021bei<\/strong><\/p>\n Locuiesc la o or\u0103 \u0219i jum\u0103tate dep\u0103rtare de B\u0103ni\u021ba.\u00a0Revin, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, \u00een aceast\u0103 cetate, cu aceea\u0219i bucurie amestecat\u0103 cu\u00a0triste\u021be. E bine c\u0103 e inaccesibil\u0103 \u0219i pu\u021bini stric\u0103tori de istorie urc\u0103 pe ea. E r\u0103u c\u0103 e inaccesibil\u0103 \u0219i pu\u021bini iubitori de istorie o pot ajuta. E bine c\u0103 fagii \u00eenc\u0103 mai \u021bin, cu r\u0103d\u0103cinile lor, ultimele resturi de ziduri. E r\u0103u c\u0103 h\u0103\u021bi\u0219urile \u0219i ploile rod cetatea an de an.<\/p>\n Nu cred c\u0103 exist\u0103 multe cazuri \u00een lume \u00een care un monument UNESCO s\u0103 fie complet abandonat, s\u0103 nu aib\u0103 cale de acces amenajat\u0103, s\u0103 prezinte un pericol real pentru cei care \u00eencearc\u0103 s\u0103 escaladeze dealul pentru a ajunge\u00a0la ruine, s\u0103 nu aib\u0103 nici un fel de informa\u021bii la fa\u021ba locului, s\u0103 nu intereseze pe arheologi, pe primar, Ministerul Culturii, Consiliul Jude\u021bean, pe nimeni, pe nimeni, pe nimeni… Dac\u0103 la Piatra Ro\u0219ie mai exist\u0103 un \u00eengrijitor pl\u0103tit de muzeul din Deva, dac\u0103 la Coste\u0219ti-Blidaru \u0219i Cet\u0103\u021buie mai sunt \u00een apropiere localnici care cosesc terenurile, B\u0103ni\u021ba este a nim\u0103nui.<\/p>\n Singur\u0103tatea B\u0103ni\u021bei este a\u0219a de diferit\u0103 de singur\u0103tea Apoulonului<\/a>… Piatra Craivii are o solitudine maiestuoas\u0103, o s\u0103lb\u0103ticie distins\u0103.\u00a0Cetatea B\u0103ni\u021ba este asemenea unui or\u0103\u0219ean de condi\u021bie bun\u0103, cu rela\u021bii interna\u021bionale, cu diplome, titluri \u0219i acredit\u0103ri, care st\u0103 \u00een mijlocul mul\u021bimii p\u0103r\u0103sit, singur \u0219i trist.<\/p>\n ______________<\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/p>\nFortifica\u021bia medieval\u0103<\/strong><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/a><\/a><\/a><\/a><\/a><\/p>\n<\/a>Sf\u00e2r\u0219itul<\/strong><\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n<\/p>\n