{"id":2467,"date":"2017-01-19T20:12:53","date_gmt":"2017-01-19T18:12:53","guid":{"rendered":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/?p=2467"},"modified":"2017-01-19T21:26:46","modified_gmt":"2017-01-19T19:26:46","slug":"decebalus-per-scorilo","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/decebalus-per-scorilo\/","title":{"rendered":"Vasul cu inscrip\u021bia \u201eDecebalus per Scorilo\u201d"},"content":{"rendered":"

Probabil cel mai celebru artefact g\u0103sit de arheologi la Sarmizegetusa Regia, vasul cu inscrip\u021bia \u201eDecebalus per Scorilo\u201d a iscat multe discu\u021bii \u0219i continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103zeasc\u0103 tainele. Informa\u021biile arheologice f\u0103cute publice sunt destul de pu\u021bine, iar sensul inscrip\u021biei \u00eenc\u0103 nu este pe deplin l\u0103murit.<\/p>\n

\"images2\"<\/p>\n

Descoperirea<\/strong><\/p>\n

Pu\u021bini cunosc adev\u0103rata istorie a descoperirii fragmentelor ceramice \u0219tampilate cu numele lui Decebal \u0219i al lui Scorilo:\u00a0o istorie destul de neobi\u0219nuit\u0103, \u00een care hazardul a jucat un rol deloc de neglijat.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, descoperirile de comori \u00een zona ruinelor de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului alertau oficialit\u0103\u021bile. \u00cen luna iunie a anului 1803, procuratorul fiscal Paul\u00a0T\u00f6r\u00f6k pornea la drum, spre str\u0103vechiul ora\u0219 din mun\u021bi, pentru a vedea locul \u00een care s\u0103tenii g\u0103siser\u0103 aur cu un an \u00eenainte. Cum v\u0103ile nu erau practicabile la acea vreme, singurul mod \u00een care se putea \u00a0ajunge \u00een sit din Lunca Gr\u0103di\u0219tii, era pe coama Dealului Gr\u0103di\u0219tii, pe vechiul drum dacic. Se traversa, a\u0219adar, a\u0219ezarea civil\u0103 de vest, p\u00e2n\u0103 la Poarta de Vest a fortifica\u021biei.\u00a0T\u00f6r\u00f6k a fost atent pe unde\u00a0a trecut \u0219i a consemnat, \u00eentr-un raport ulterior, descoperirile \u00eent\u00e2mpl\u0103toare pe care le-a f\u0103cut. \u00centre acestea se num\u0103ra \u0219i un fragment ceramic, cu inscrip\u021bia (\u00een transcrierea propus\u0103 de el) PER Sco Rilo<\/em>. Nu se spune unde anume a fost g\u0103sit, nici \u00een ce context, dar pare s\u0103 fie vorba de un fragment aflat la suprafa\u021ba solului, c\u0103ci procuratorul nu avea timp de s\u0103p\u0103turi \u00een acel moment.<\/p>\n

\u00cen 1954<\/a>, cercet\u0103rile sistematice conduse de Constantin Daicoviciu au abordat c\u00e2teva terase din a\u0219ezarea civil\u0103. Pe una dintre acestea, situat\u0103 \u00een apropierea iazului, arheologul I.H. Cri\u0219an a g\u0103sit un fragment ceramic cu \u0219tampila\u00a0DECEBALVS\u00a0<\/em>\u0219i un al doilea, cu \u0219tampila\u00a0PER SCORILO.\u00a0<\/em><\/p>\n

\u00cen anul urm\u0103tor<\/a> au fost scoase din p\u0103m\u00e2nt mai multe fragmente, care erau prinse \u00eentre r\u0103d\u0103cinile unui fag, \u0219i s-a constatat c\u0103 apar\u021bin unui vas de mari dimensiuni. Au existat patru seturi a c\u00e2te dou\u0103 \u0219tampile aplicate simetric, sub buza vasului, compun\u00e2nd inscrip\u021bia DECEBALVS PER SCORILO<\/em>. Lipsea o singur\u0103 \u0219tampil\u0103 cu\u00a0PER SCORILO<\/em> – cea g\u0103sit\u0103 \u00een 1803 – \u00eens\u0103 la vremea aceea nu era cunoscut raportul lui Paul\u00a0T\u00f6r\u00f6k… Acesta avea s\u0103 fie publicat dup\u0103 c\u00e2teva decenii \u0219i, abia atunci, se va afla c\u0103 bucata lips\u0103 fusese g\u0103sit\u0103 cu un secol \u0219i jum\u0103tate \u00eenainte\u00a0\u0219i, foarte probabil, pierdut\u0103 \u00eentre timp.<\/p>\n

\"images2\"<\/p>\n

Un vas\u00a0ie\u0219it din comun<\/strong><\/p>\n

Vasul care poart\u0103 aceast\u0103 inscrip\u021bie este unul cu totul ie\u0219it din comun. Avea forma unei p\u00e2lnii \u0219i a fost lucrat la roat\u0103, din lut ro\u0219iatic. Dimensiunile sale (raportate la forma ciudat\u0103 a vasului) sunt impresionante: \u00een\u0103l\u021bimea 75 cm, diametrul gurii 125 cm, iar cel al fundului de doar 6 cm (cifrele variaz\u0103 pu\u021bin de la un autor la altul). Buza \u00eengro\u0219at\u0103 a fost str\u0103puns\u0103 de patru perfora\u021bii, situate fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 dou\u0103 c\u00e2te dou\u0103, care sugereaz\u0103, spun speciali\u0219tii, c\u0103 vasul era suspendat.<\/p>\n

\"vasul<\/a><\/p>\n

Totu\u0219i, nu cred c\u0103 putem vorbi despre suspendarea unui vas de asemenea dimensiuni\u00a0f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00eei cunoa\u0219tem greutatea – at\u00e2t gol, c\u00e2t \u0219i plin cu diverse substan\u021be. Nu am g\u0103sit asemenea calcule, a\u0219a c\u0103 am purces \u0219i le-am f\u0103cut. Lu\u00e2nd \u00een considerare o grosime a peretelui de 3 cm (c\u00e2t consemneaz\u0103 raportul de s\u0103p\u0103tur\u0103) \u0219i o densitate medie a ceramicii de 1-1,1 kg\/dm3, am ob\u021binut o greutate a vasului gol de peste\u00a060 kg. Capacitatea lui era de 187 litri. Umplut, fie \u0219i par\u021bial, probabil dep\u0103\u0219ea 100 kg. La acestea se adaug\u0103 faptul c\u0103 orificiile erau foarte mici, deci prin ele nu putea trece un fir sau un lan\u021b solid care s\u0103 sus\u021bin\u0103 o asemenea greutate.\u00a0\u0218ansele ca acest vas s\u0103 fi fost suspendat sunt aproape nule. Mai degrab\u0103 era a\u0219ezat pe sol, pe un suport, iar micile orificii serveau la ata\u0219area de vas a unor elemente\u00a0func\u021bionale (vasul trebuia apucat cumva \u0219i manipulat) sau decorative. Ne putem imagina \u0219i c\u0103 vasul era ad\u00e2ncit \u00een p\u0103m\u00e2nt, \u00eens\u0103\u00a0acest lucru ar fi trebuit s\u0103 fie eviden\u021biat de s\u0103p\u0103tura arheologic\u0103: or, raportul arat\u0103 c\u0103 toate fragmentele se aflau pe podeaua casei.<\/p>\n

La ce putea servi un asemenea vas? S-a afirmat c\u0103 este vorba de un vas de cult. Arheologul I.H. Cri\u0219an sus\u021bine c\u0103 este un unicat \u00een lumea dacic\u0103, nimic similar nu se mai poate identifica \u00eentre miile de vase ceramice dacice cunoscute p\u00e2n\u0103 acum. Mai mult, nici \u00een afara grani\u021belor Daciei nu s-au putut g\u0103si analogii pentru acest vas – nici la greci, nici la romani, nici la cel\u021bi.<\/p>\n

\"vasul<\/a>

Interiorul vasului. \u00cen partea de sus se vede una dintre cele dou\u0103 perechi de orificii.<\/p><\/div>\n

Totu\u0219i, spune I.H. Cri\u0219an, exist\u0103 c\u00e2teva analogii pentru forma vasului: bolul conic de la Pope\u0219ti, din lut (publicat de Radu Vulpe \u00een MCA VII, 1960, p. 330<\/a>), \u0219i cupele\u00a0de argint din tezaure dacice precum cel de la S\u00e2ncr\u0103ieni – \u00een ambele cazuri fiind vorba de exemplare de mici dimensiuni. O analogie pentru un vas cu aceste dimensiuni \u0219i aceast\u0103 form\u0103 nu exist\u0103 nic\u0103ieri.<\/p>\n

\"bol<\/a>

Vasul conic de la Pope\u0219ti<\/p><\/div>\n

Nu am g\u0103sit informa\u021bii sau interpret\u0103ri cu privire la modul \u00een care putea fi utilizat acest vas, ce se punea \u00een el. Se ardeau \u00een el substan\u021be, mirodenii? Nu \u0219tiu dac\u0103 s-au g\u0103sit urme de ardere (secundar\u0103) pe pere\u021bii vasului. Era umplut cu lichide? Putem doar specula, \u00een lipsa altor date \u0219i a unor analogii.<\/p>\n

Unele\u00a0interpret\u0103ri sunt anulate de calculele de mai sus. C.C. Petolescu sus\u021bine c\u0103 vasul fie servea la un ritual legat de cultul mor\u021bilor, fie mai degrab\u0103 era un capac de urn\u0103 funerar\u0103. El presupune c\u0103 Decebal s-a \u00eengrijit de morm\u00e2ntul unei rude apropiate (tat\u0103, frate, fiu), \u00eencerc\u00e2nd s\u0103-i eternizeze memoria. Trec\u00e2nd peste faptul c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu s-a identificat nici un morm\u00e2nt \u0219i nici o urn\u0103 \u00een zona capitalei Regatului Dac \u0219i c\u0103 vasul a fost g\u0103sit \u00een interiorul unei cl\u0103diri cu inventar domestic, e totu\u0219i greu de imaginat cum ar fi ar\u0103tat acea urn\u0103, dac\u0103 doar capacul ei avea peste 60 kg \u0219i 1,25 m diametru.<\/p>\n

Dac\u0103 este un vas de cult, se pune \u00eentrebarea ce c\u0103uta \u00een a\u0219ezarea civil\u0103, \u00eentr-o locuin\u021b\u0103 cu inventar obi\u0219nuit (cum se va vedea mai jos): se practicau \u0219i acolo ritualuri, \u00een contexte mai pu\u021bin \u201eoficiale\u201d? Ne-am fi a\u0219teptat ca un astfel de vas s\u0103 fie descoperit \u00een zona sacr\u0103, unde se concentreaz\u0103 templele \u0219i alte amenaj\u0103ri considerate a avea rol religios.<\/p>\n

Lipsesc multe fragmente din vas: C. Daicoviciu spune c\u0103 au fost duse de la fa\u021ba locului de c\u0103ut\u0103torii de comori. Poate c\u0103 echipa lui T\u00f6r\u00f6k a luat nu doar fragmentul cu inscrip\u021bia, ci mai multe buc\u0103\u021bi\u00a0g\u0103site la suprafa\u021b\u0103.<\/p>\n

Vasul a fost reconstituit \u0219i expus la Muzeul Na\u021bional de Istorie Bucure\u0219ti, pe un stativ special. Din p\u0103cate, valoroasa pies\u0103 nu mai poate fi v\u0103zut\u0103 ast\u0103zi, din pricina faptului c\u0103 muzeul este \u00eenchis (situa\u021bie ce dureaz\u0103 de mai mult de un deceniu).<\/p>\n

\"images2\"Un loc aparte
\n<\/strong><\/p>\n

Locul \u00een care a fost g\u0103sit vasul pare s\u0103 fie unul dintre cele mai importante \u201emicrocartiere\u201d ale Sarmizegetusei Regia. Este vorba de un platou cu \u0219ase mici terase, situat \u00een apropierea cisternei ora\u0219ului, \u00een a\u0219ezarea civil\u0103 de vest, la c\u00e2teva sute de metri dep\u0103rtare de Poarta de Vest. Din p\u0103cate, nu \u0219tim ce ad\u0103posteau toate cele \u0219ase terase: au fost publicate infroma\u021bii doar pentru trei dintre ele. Pe terasa II a fost g\u0103sit vasul cu inscrip\u021bie, \u00eentr-o cl\u0103dire impresionant\u0103, despre care voi vorbi mai jos. Pe terasa IV, situat\u0103 l\u00e2ng\u0103 terasa II, se afl\u0103 o alt\u0103 cl\u0103dire, rectangular\u0103, din chirpici, cu dou\u0103 \u00eenc\u0103peri \u0219i cu inventar bogat, inclusiv o serie de arme. Pe terasa V s-a g\u0103sit celebra trus\u0103 medical\u0103 a unui chirurg dac (sau str\u0103in, venit s\u0103 presteze \u00een capitala lui Decebal), \u00eentr-o cl\u0103dire circular\u0103, cu diametrul de 6 m, ce avea pere\u021bii din gard de nuiele. Nu am g\u0103sit informa\u021bii despre terasele I, III \u0219i VI. Cert este c\u0103 \u00eentreg ansamblul celor \u0219ase terase este unul deosebit.<\/p>\n

\"platoul<\/a>

Platoul cu \u0219ase terase. Dup\u0103 C. Daicoviciu et al. 1955 (redesenat A.P.)<\/p><\/div>\n

\"images2\"O cl\u0103dire\u00a0neobi\u0219nuit\u0103
\n<\/strong><\/p>\n

Ie\u0219it\u0103 din comun este \u0219i cl\u0103direa \u00een interiorul c\u0103reia a fost g\u0103sit vasul. Constantin Daicoviciu spunea, despre aceast\u0103 construc\u021bie, c\u0103 este neobi\u0219nuit\u0103 din toate punctele de vedere. Este vorba de o construc\u021bie poligonal\u0103, din b\u00e2rne de lemn suprapuse, av\u00e2nd 21 de laturi (\u00een alte surse 20) lungi de c\u00e2te 2 metri. Forma ob\u021binut\u0103 \u00een plan este virtual\u00a0circular\u0103, iar cl\u0103direa e posibil s\u0103 fi avut etaj. Diametrul construc\u021biei este de 12,5 m, suprafa\u021ba \u00eenc\u0103perii fiind de 122,65 mp: o \u00eenc\u0103pere imens\u0103…<\/p>\n

\"Cladire<\/a>

Cl\u0103direa cu vasul \u201dDecebalus per Scorilo\u201d. Reconstituire (f\u0103r\u0103 etaj) de Dinu Antonescu<\/p><\/div>\n

\u00cen interiorul \u00eenc\u0103perii s-au g\u0103sit urmele a dou\u0103 vetre de foc, iar chiar \u00een centru, resturile marelui vas, r\u0103sp\u00e2ndite pe o suprafa\u021b\u0103 mare. Se pare c\u0103 vasul era amplasat\u00a0\u00een mijlocul uria\u0219ei \u00eenc\u0103peri circulare.<\/p>\n

\"plan<\/a>

Planul cl\u0103dirii cu vasul \u201eDecebalus per Scorilo\u201d, dup\u0103 Daicoviciu et al. 1955. Cu ro\u0219u, dispunerea fragmentelor vasului \u00een momentul descoperirii (situa\u021bia din 1954)<\/p><\/div>\n

C. Daivociviu \u0219i I.H. Cri\u0219an numesc\u00a0cl\u0103direa \u201epalat\u201d, e drept c\u0103 \u00eentre ghilimele. Inventarul cl\u0103dirii nu ne permite s\u0103 afirm\u0103m c\u0103 era o cl\u0103dire de cult: o lup\u0103 de fier, pile, d\u0103l\u021bi pentru scobit \u00een lemn, dou\u0103 topoare, dornuri pentru g\u0103urit pl\u0103ci de metal, cu\u021bite, seceri, cuie, o balama, obiecte din bronz \u0219i sticl\u0103, ceramic\u0103, cereale \u0219i legume carbonizate. La acestea se adaug\u0103 o moned\u0103 de bronz din vremea lui Traian, emis\u0103 \u00een anul 101-102 d.Hr. Pe aceea\u0219i teras\u0103, \u00een apropiere de marea cl\u0103dire, se aflau dou\u0103 dependin\u021be din lemn. Cl\u0103direa\u00a0a pierit \u00eentr-un incendiu puternic, probabil \u00een anul 106, iar stratul gros de arsur\u0103 l-a determinat pe I.H. Cri\u0219an s\u0103 insiste asupra faptului c\u0103 avea etaj.<\/p>\n

\"images2\"<\/p>\n

O inscrip\u021bie\u00a0greu de\u00a0interpretat<\/strong><\/p>\n

Cele patru perechi de \u0219tampile fuseser\u0103 aplicate \u00eenainte de ardere, \u00een pasta moale a vasului, \u00eens\u0103 inversate, de la dreapta la st\u00e2nga, iar unele cu capul \u00een jos. Se pare\u00a0c\u0103 cel care le-a aplicat nu \u0219tia care este sensul acestora.<\/p>\n

Literele sunt latine\u0219ti \u0219i sunt \u00een relief. Speciali\u0219tii spun c\u0103 forma lor trimite spre sf\u00e2r\u0219itul sec. I d.Hr., ca de altfel \u00eentreg contextul arheologic \u00een care a fost descoperit vasul. Deci, vremea lui Decebal.<\/p>\n

\"deceb\"<\/a><\/p>\n

Inscrip\u021bia avea s\u0103 i\u0219te dezbateri aprinse \u00eenc\u0103 din 1803. Pentru\u00a0T\u00f6r\u00f6k era prima dovad\u0103 c\u0103 situl este roman. Avea s\u0103 \u00ee\u0219i schimbe \u00eens\u0103 p\u0103rerea dup\u0103 s\u0103p\u0103turile fiscului austriac din 1803-1804, pentru c\u0103 materialele scoase din s\u0103p\u0103tur\u0103 aveau s\u0103 demonstreze c\u0103 ruinele nu au apar\u021binut romanilor. Dezbaterile din epoc\u0103 nu au putut elucida sensul inscrip\u021biei, mai cu seam\u0103 c\u0103 nu se cuno\u0219tea \u0219i cealalt\u0103 parte a ei, care con\u021bine numele lui Decebal.<\/p>\n

\"per<\/a>

Fragment din manuscrisul lui Kem\u00e9ny Jozsef, apar\u021bin\u00e2nd abatelui Karl Eder, \u00een care se discut\u0103 despre inscrip\u021bia PER SCORILO descoperit\u0103 de Paul T\u00f6r\u00f6k \u00een 1803<\/p><\/div>\n

Imediat dup\u0103 descoperirile din 1954-1955 s-au lansat dou\u0103 interpret\u0103ri: este o inscrip\u021bie \u00een limba latin\u0103, care arat\u0103 cui apar\u021bine vasul \u0219i cine l-a executat, sau o inscrip\u021bie \u00een limba dac\u0103, ce spune c\u0103 Decebal este fiul lui Scorilo. Ambele interpret\u0103ri las\u0103 \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns. \u00cen vremurile recente, au fost propuse \u201erafin\u0103ri\u201d ale celor dou\u0103 versiuni, \u00een \u00eencercarea de a rezolva necunoscutele din ecua\u021bie. Num\u0103rul celor care s-au ocupat de aceast\u0103 inscrip\u021bie este mare. Au \u00eenflorit \u0219i interpret\u0103rile fanteziste, c\u0103rora n-o s\u0103 le acord aten\u021bie aici.<\/p>\n

Trebuie subliniat \u00eens\u0103 c\u0103 pentru ca o interpretare s\u0103 aib\u0103 \u0219anse s\u0103 fie veridic\u0103, e necesar s\u0103 se ia \u00een calcul toate detaliile contextului \u00een care a fost g\u0103sit vasul. O \u201etraducere\u201d matematic\u0103, cu tot felul de trimiteri \u0219i analogii la r\u0103d\u0103cini indo-europene, la albanez\u0103, latin\u0103 sau alte limbi, poate fi \u00een\u0219el\u0103toare, \u00een absen\u021ba datelor despre locul descoperirii inscrip\u021biei, func\u021bionalitatea vasului etc.<\/p>\n

1.\u00a0Inscrip\u021bie \u00een limba dac\u0103<\/strong><\/p>\n

Prima interpretare (\u0219i cea care a f\u0103cut cea mai str\u0103lucit\u0103 carier\u0103) \u00eei apar\u021bine coordonatorului s\u0103p\u0103turilor de atunci, arheologul Constantin Daicoviciu: ar fi vorba de o inscrip\u021bie \u00een limba dac\u0103, ce se traduce \u201eDecebal, fiul lui Scorilo\u201d<\/em><\/strong>. Per\u00a0<\/em>ar fi cuv\u00e2nt dacic \u0219i ar \u00eensemna \u201ecopil\u201d, \u00eenrudit cu latinescul puer <\/em>\u0219i presupus \u00een antroponime tracice compuse de tipul\u00a0Ziper, Seiciper, Eptaper\u00a0<\/em>\u0219i altele. Interpretarea las\u0103 multe \u00eentreb\u0103ri f\u0103r\u0103 r\u0103spuns, iar nu pu\u021bini au fost cei care au \u00eencercat s\u0103 rezolve necunoscutele acestei \u201etraduceri\u201d.<\/p>\n

– <\/em>Prima problem\u0103 este aceea\u00a0legat\u0103 de aspectul latinesc<\/strong> al inscrip\u021biei. L\u0103s\u00e2nd deoparte alfabetul utilizat, toate cele trei cuvinte au aspect latin: Decebalus\u00a0<\/em>are o desinen\u021b\u0103 latin\u0103, per\u00a0<\/em>este identic cu o prepozi\u021bie latineasc\u0103, iar\u00a0Scorilo<\/em> are de asemenea aspect latinesc, fie c\u0103 e vorba de un dativ\/ablativ de la\u00a0Scorilus<\/em>, fie c\u0103 e vorba de un nominativ Scorilo<\/em>, cu o tem\u0103 consonantic\u0103, atestat exact a\u0219a \u00eentr-o inscrip\u021bie latineasc\u0103 din Pannonia.<\/p>\n

Dar totul are o rezolvare. Dan Alexe, de exemplu,\u00a0sus\u021bine<\/a> c\u0103 -us<\/em> este, de fapt, de o termina\u021bie dacic\u0103, identic\u0103 cu cea din latin\u0103, c\u0103ci ambele sunt limbi indo-europene. \u201eCoinciden\u021ba\u201d asta cu iz dacopat trebuie confruntat\u0103 cu inscrip\u021bia (latineasc\u0103!) din Moesia Inferior \u00een care numele lui Decebal apare flexionat Decibalm,\u00a0<\/em>al\u0103turi de\u00a0Mamutzim<\/em>, ambele fiind la cazul ablativ\/instrumental, cu o desinen\u021b\u0103 nevocalic\u0103, desigur nelatineasc\u0103 (CIL III 7477). Dac\u0103 numele ar fi avut o tem\u0103 vocalic\u0103, aceasta ar fi trebuit s\u0103 se reg\u0103seasc\u0103 \u0219i la celelalte cazuri. Inscrip\u021bia este pus\u0103 de o femeie dac\u0103, foarte probabil vorbitoare nativ\u0103 a acestei limbi, \u00eentr-o latin\u0103 ce pare \u201econtaminat\u0103\u201d de limba sa matern\u0103.<\/p>\n

Alt\u0103 rezolvare g\u0103se\u0219te Sorin Olteanu, \u00eentr-un text publicat pe internet \u0219i \u00eentre timp disp\u0103rut. El crede c\u0103 este o inscrip\u021bie dacic\u0103\u00a0u\u0219or latinizat\u0103, \u0219i o traduce la fel ca Daicoviciu, admi\u021b\u00e2nd, \u00een plus, c\u0103 Scorilo<\/em> se afl\u0103 la cazul genitiv (dacic). Adic\u0103\u00a0Decebalus\u00a0<\/em>e latinizat, dar\u00a0Scorilo\u00a0<\/em>nu. Ideea \u00een sine merit\u0103 aten\u021bie, dar e for\u021bat\u0103 utilizarea explica\u021biei cu latinizarea doar acolo unde ne convine.<\/p>\n

– A doua problem\u0103 este cea a cuv\u00e2ntului per<\/strong>, <\/em>tradus prin \u201ecopil\u201d. Fiind un cuv\u00e2nt monosilabic, poate avea o multitudine de interpret\u0103ri, \u00een diverse limbi. Se invoc\u0103 \u00eens\u0103 un punct de sprijin: s-ar \u0219ti, din alte surse, c\u0103 Decebal e fiul lui Scorilo. \u00cen realitate nu \u0219tim nimic, sunt doar specula\u021bii. Iordanes pomene\u0219te un rege Coryllus, care a domnit dup\u0103\u00a0Burebista \u0219i Comosicus. Dep\u0103rtarea este mult prea mare pentru a fi tat\u0103l lui Decebal. Frontinus pomene\u0219te de un Scorylo, o c\u0103penie a dacilor\u00a0din vremea r\u0103zboaielor civile de la Roma. Ini\u021bial s-a afirmat c\u0103 este vorba de r\u0103zboaiele civile dintre Augustus \u0219i Antonius, de altfel singurele care meritau acest nume. Perioada p\u0103rea s\u0103 coincid\u0103 cu cea \u00een care domnise Coryllus al lui Iordanes, deci putea fi vorba de\u00a0unul \u0219i acela\u0219i personaj. Dar, dup\u0103 ce s-a descoperit vasul cu inscrip\u021bia, Constantin Daicoviciu a decis c\u0103 Scorylo al lui Frontinus este tat\u0103l lui Decebal, iar\u00a0arma civilia<\/em> erau, de fapt, tulbur\u0103rile din preajma mor\u021bii lui Nero, din anii 68-69 d.Hr.: numai bine c\u00e2t s\u0103-i ias\u0103 calculul pentru filia\u021bia dintre cei doi. \u00centreaga demonstra\u021bie este tras\u0103 de p\u0103r. \u00cen opinia mea, nu exist\u0103 nici un indiciu c\u0103 Scorilo ar fi fost tat\u0103l lui Decebal, mai ales c\u0103 acesta din urm\u0103 i-a urmat la tron lui Duras\/Diurpaneus, nu presupusului s\u0103u tat\u0103 (dar nici asta nu e o problem\u0103 pentru Daicovici: Duras putea fi frate cu Scorylo \u0219i unchi al lui Decebal…).<\/p>\n

Oric\u00e2t s-au dat peste cap, istoricii nu au reu\u0219it s\u0103 demonstreze conving\u0103tor c\u0103 Scorilo din inscrip\u021bia de pe vas este tat\u0103l lui Decebal. Dar nici cu linvgistica nu st\u0103m mai bine. Dac\u0103 per\u00a0<\/em>este cuv\u00e2nt dacic \u0219i \u00eenseamn\u0103 \u201ecopil\u201d, ce facem cu\u00a0copil, care\u00a0<\/em>este considerat cuv\u00e2nt dacic (cu echivalent \u00een albanez\u0103), \u0219i\u00a0prunc,<\/em>\u00a0de asemenea considerat dacic? Noroc c\u0103\u00a0per <\/em>a disp\u0103rut, altfel aveam prea multe sinonime. Dar sigur a existat, c\u0103 altfel nu iese traducerea inscrip\u021biei…<\/p>\n

\u00cenc\u0103 dou\u0103 observa\u021bii. Mai \u00eent\u00e2i, limbile indo-europene fac o diferen\u021b\u0103 clar\u0103 \u00eentre \u201ecopil\u201d \u0219i \u201efiu\u201d, pe care le desemneaz\u0103 prin cuvinte diferite (chiar dac\u0103 \u00een unele\u00a0exist\u0103 o sinonimie par\u021bial\u0103 \u00eentre cele dou\u0103). Ar fi fost de a\u0219teptat s\u0103 se foloseasc\u0103 cuv\u00e2ntul pentru \u201efiu\u201d \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. Apoi, filia\u021bia se exprim\u0103, \u00een cele mai multe limbi indo-europene, prin cazul genitiv (\u0219i at\u00e2t): \u201ecutare al lui cutare\u201d. Este, de altfel, forma clasic\u0103 de exprimare a patronimicului \u00een greac\u0103, de exemplu. Deci ar fi fost de a\u0219teptat o formul\u0103 care s\u0103 \u00eensemne \u201eDecebal al lui Scorilo\u201d. Dar, evident, trebuie luate \u00een calcul \u0219i excep\u021bii.<\/p>\n

\u00cen toat\u0103 aceast\u0103 \u00eencurc\u0103tur\u0103 cu per\u00a0<\/em>= \u201ecopil\u201d, iat\u0103 c\u0103 acela\u0219i Dan Alexe g\u0103se\u0219te o \u201erezolvare\u201d: per\u00a0<\/em>este dacic, dar nu \u00eenseamn\u0103 \u201ecopil\u201d, ci \u201epentru\u201d, la fel ca albanezul\u00a0p\u00ebr<\/em>. Adic\u0103 inscrip\u021bia, tot dacic\u0103, s-ar traduce:\u00a0\u201eDecebal pentru Scorilo\u201d<\/em><\/strong>. Rezolvarea este ingenioas\u0103, numai c\u0103 nu e s\u0103n\u0103tos s\u0103 ne uit\u0103m doar \u00een curtea albanezilor: oare cum se spune \u201epentru\u201d \u00een limbile romanice? \u00cen italian\u0103, de exemplu? Ei? Latinescul\u00a0pro<\/em> cu sensul \u201epentru\u201d, a fost \u00eenlocuit de\u00a0per\u00a0<\/em>\u00een latina t\u00e2rzie, devenit por\u00a0<\/em>\u00een unele zone, r\u0103mas per<\/em> \u00een altele.\u00a0Cam multe coinciden\u021be: \u0219i \u00een dac\u0103 \u0219i \u00een latin\u0103 termina\u021bia\u00a0-us<\/em>, \u0219i \u00een dac\u0103, \u0219i \u00een latin\u0103\u00a0per\u00a0<\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201epentru\u201d. \u0218i cum decidem dac\u0103 e \u00een dac\u0103 sau \u00een latin\u0103, dac\u0103 sun\u0103 identic \u00een ambele? \u00cen ce-l prive\u0219te pe\u00a0Scorilo,\u00a0<\/em>ar fi un acuzativ dacic, spune Alexe, cu o desinen\u021b\u0103 nazal\u0103, pe care dacilor le-a fost dificil s\u0103 o redea. Adic\u0103 dac\u0103 nu e \u0219i nu e, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 le-a fost greu s\u0103 o pun\u0103. Trecem peste faptul c\u0103 numele Scorilo\u00a0<\/em>este redat identic, dar la nominativ, \u00eentr-o inscrip\u021bie latineasc\u0103. Sau s\u0103 nu trecem?<\/p>\n

– \u00cen sf\u00e2r\u0219it, ce-a de-a treia problem\u0103 este cea\u00a0semantic\u0103<\/strong>, valabil\u0103 pentru cei care sus\u021bin c\u0103\u00a0per\u00a0<\/em>\u00eenseamn\u0103 \u201ecopil\u201d: ce sens ar avea aceast\u0103 inscrip\u021bie \u00een contextul \u00een care era utilizat vasul? De ce ar scrie cineva pe un vas ceramic, de patru ori, c\u0103 Decebal este copilul lui Scorilo? Cui s-ar adresa acest mesaj?<\/p>\n

2. Inscrip\u021bie \u00een limba latin\u0103<\/strong><\/p>\n

I.H. Cri\u0219an este cel care a descoperit primele fragmente \u00een 1954.\u00a0El a afirmat de la \u00eenceput c\u0103 este vorba de o inscrip\u021bie \u00een limba latin\u0103 (v. de ex. Burebista \u0219i epoca sa, <\/em>1977, p. 442-443), interpretare la care au subscris ulterior mai mul\u021bi speciali\u0219ti. Cele dou\u0103 nume sunt considerate antroponime apar\u021bin\u00e2nd proprietarului vasului \u0219i olarului. Astfel, inscrip\u021bia ar spune c\u0103 vasul \u00eei apar\u021bine lui Decebal \u0219i a fost f\u0103cut prin intermediul lui Scorilo, adic\u0103 ar fi o simpl\u0103 marc\u0103 de olar: Decebalus\u00a0[fecit] per Scorilo.<\/em>\u00a0\u201eDecebal [l-a f\u0103cut] prin Scorilo\u201d<\/strong>.\u00a0<\/em>Nici aceast\u0103 interpretare nu e lipsit\u0103 de semne de \u00eentrebare.<\/p>\n

– Prima \u00eentrebare: cine erau, \u00een acest caz, Decebalus \u0219i Scorilus<\/strong>? Cei care sus\u021bin aceast\u0103 ipotez\u0103 cred c\u0103 ar putea fi dou\u0103 personaje oarecare, ambele nume fiind frecvente \u00een arealul dacic, sau c\u0103 ar fi vorba de regele Decebal \u0219i un me\u0219ter olar pe nume Scorilus. Ar fi \u00eentr-adev\u0103r o coinciden\u021b\u0103 interesant\u0103 ca cei doi (proprietarul de vas \u0219i olarul) s\u0103 poarte numele a doi regi daci, dintre care unul cu siguran\u021b\u0103 contemporan cu \u201eproprietarul\u201d vasului \u0219i locuind la doi pa\u0219i de acesta.\u00a0Dac\u0103 \u00eens\u0103 admitem c\u0103 Decebal este \u00eensu\u0219i regele, care sunt criteriile pentru a afirma c\u0103 Scorilo din inscrip\u021bie nu apar\u021bine \u0219i el casei regale, ci este doar un me\u0219te\u0219ugar?<\/p>\n

– A doua \u00eentrebare: ce caz gramatical are Scorilo<\/em>? Dac\u0103 inscrip\u021bia e \u00een latin\u0103, e clar c\u0103 Decebalus\u00a0<\/em>e la nominativ, iar\u00a0per\u00a0<\/em>este o prepozi\u021bie care cere acuzativul. Nu e deloc clar \u00eens\u0103 ce e cu forma Scorilo.\u00a0<\/em>\u00a0Cum am ar\u0103tat mai sus, acest nume\u00a0<\/em>este cunoscut din alte dou\u0103 surse literare, ca nume de rege, dar apare \u0219i \u00een inscrip\u021bii latine\u0219ti mai t\u00e2rzii, (un libert Scorilo, \u00een CIL III 13379, la Aquincum, \u00een Pannonia). Exist\u0103 dou\u0103 solu\u021bii:<\/p>\n

a)\u00a0Scorilo<\/em> este un ablativ, folosit gre\u0219it dup\u0103 prepozi\u021bia\u00a0per<\/em>, \u00een loc de acuzativ. Nominativul ar fi Scorilus<\/em>, de declinarea a II-a, adic\u0103 o form\u0103 apropiat\u0103 de Coryllus\u00a0<\/em>al lui\u00a0Iordanes.\u00a0Gre\u0219eala este destul de frecvent\u0103 \u00een latina provincial\u0103. Chiar \u00een Dacia roman\u0103 sunt atestate c\u00e2teva astfel de gre\u0219eli:\u00a0per Proculo\u00a0<\/em>(Romula),\u00a0per Sironia\u00a0<\/em>(Salinae),\u00a0per Valerio Valeriano\u00a0<\/em>(v. Sorin Stati, Limba latin\u0103 \u00een inscrip\u021biile din Dacia \u0219i Scythia Minor, 1961, p. 105).<\/p>\n

b)\u00a0Scorilo\u00a0<\/em>este un nominativ de declinarea a III-a consonantic\u0103, a\u0219a cum \u00eel g\u0103sim \u0219i la Frontinus \u0219i \u00een inscrip\u021bia din Pannonia. \u00cen acest caz, am avea o latin\u0103 de tip \u201elingua franca\u201d sau \u201ebasic english\u201d, apar\u021bin\u00e2nd unui dac care nu \u0219tie s\u0103 decline \u0219i a pus totul la nominativ.\u00a0Un soi de flexiune analitic\u0103, f\u0103r\u0103 desinen\u021be la cazurile oblice.<\/p>\n

– A treia \u00eentrebare: dac\u0103 e vorba de o banal\u0103 marc\u0103 de olar,<\/strong> de ce nu mai exist\u0103 nici o astfel de marc\u0103 \u00een toat\u0103 zona capitalei Regatului Dac? C.C. Petolescu vede dificultatea acestei probleme \u0219i vine cu o solu\u021bie: o nou\u0103 interpretare (Decebal, regele dacilor, <\/em>2016, p. 49). Da, inscrip\u021bia este latin\u0103, spune el, dar nu e o marc\u0103 de olar, ci o dedica\u021bie: vasul este dedicat lui Scorilo de c\u0103tre Decebal,\u00a0per\u00a0<\/em>av\u00e2nd sensul \u201epentru\u201d, care, a\u0219a cum am ar\u0103tat mai sus, \u00eel \u00eenlocuie\u0219te pe pro\u00a0<\/em>\u00een latina popular\u0103. Inscrip\u021bia s-ar traduce, \u00een acest caz: \u201eDecebalus pentru Scorilo\u201d<\/em><\/strong>, unde\u00a0Scorilo putea fi tat\u0103, frate, fiu sau alt\u0103 rud\u0103 a regelui Decebal. Nu-i a\u0219a c\u0103 ne-am \u00eentors la Dan Alexe, care traduce exact la fel<\/span>, \u00eens\u0103 din limba dac\u0103?<\/p>\n

Se vede din toate cele de mai sus c\u00e2t de dificil\u0103 este chestiunea interpret\u0103rii acestei inscrip\u021bii. Dificultatea vine tocmai din faptul c\u0103 avem doar trei cuvinte, dintre care dou\u0103 sunt nume proprii, iar al treilea poate \u00eensemna orice ne dorim noi. \u00cen opinia mea, nu se poate da o rezolvare cu date at\u00e2t de pu\u021bine. E frustrant, dar ar trebui s\u0103 ne mul\u021bumim cu at\u00e2t. Trebuie s\u0103 admitem c\u0103 textul are aspect latin, dar poate fi at\u00e2t \u00een latin\u0103, c\u00e2t \u0219i \u00een dac\u0103, latinizat. Restul sunt specula\u021bii. Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m c\u0103 nu cunoa\u0219tem\u00a0func\u021bionalitata vasului, nu \u0219tim ce f\u0103ceau cu el. Trebuie luat\u0103 \u00een calcul \u0219i varianta unui mesaj care ne scap\u0103 total, care poate avea leg\u0103tur\u0103 chiar cu utilizarea vasului sau care consfin\u021bea vasul ori con\u021binutul s\u0103u. Discu\u021bia r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103.<\/p>\n

\"images2\"Concluzii?<\/strong><\/p>\n

Singurul lucru util pe care \u00eel putem face este s\u0103 ne \u00eentoarcem la datele arheologice \u0219i s\u0103 le corobor\u0103m cu cele lingvistice. Proprietarul casei \u00een care a fost g\u0103sit vasul era cu siguran\u021b\u0103 un personaj foarte important, c\u00e2t\u0103 vreme poseda un vas unic, ce purta \u0219i \u201esemn\u0103tura\u201d lui Decebal. Cei care au numit \u201epalat\u201d aceast\u0103 cas\u0103 nu au exagerat prea tare: proprietarul putea fi \u00eentr-adev\u0103r un membru al casei regale. Complexul celor \u0219ase terase trebuie privit din aceast\u0103 perspectiv\u0103: era aproape de instala\u021bia de ap\u0103 a ora\u0219ului, era alc\u0103tuit din cl\u0103diri importante, \u00eentre care una este cea a medicului posesor de trus\u0103 chirurgical\u0103, iar alta este\u00a0marea cl\u0103dire circular\u0103 cu vasul inscrip\u021bionat. Era, probabil, unul dintre cele mai importante nuclee\u00a0ale Sarmizegetusei civile (dac\u0103 nu cel mai important).<\/p>\n

Date noi ne-ar putea aduce \u00een primul r\u00e2nd arheologii. Cum ar fi s\u0103 se reia s\u0103p\u0103turile pe \u201ePlatoul cu \u0219ase terase\u201d, dat fiind c\u0103 trei din cele \u0219ase au r\u0103mas necercetate? Sau au fost cercetate, dar nu s-a f\u0103cut public ce s-a descoperit?<\/p>\n

\"images2\"Rezumat
\n<\/strong><\/p>\n

    \n
  1. Vasul cu inscrip\u021bie a fost g\u0103sit \u00een a\u0219ezarea civil\u0103 a Sarmizegetusei Regia, primele fragmente \u00een 1803, restul \u00een 1954 \u0219i 1955.<\/li>\n
  2. Se dateaz\u0103 cu certitudine la sf\u00e2r\u0219itul sec. I d.Hr., \u00een vremea lui Decebal.<\/li>\n
  3. Vasul are dimensiuni neobi\u0219nuite, o form\u0103 atipic\u0103 \u0219i este unic at\u00e2t \u00een Dacia, c\u00e2t \u0219i \u00een restul Europei contemporane.<\/li>\n
  4. Nu se cunoa\u0219te la ce era folosit vasul.<\/li>\n
  5. Cl\u0103direa \u00een care a fost g\u0103sit vasul este una neobi\u0219nuit\u0103 (ca form\u0103 \u0219i dimensiuni), dar are inventarul unei case obi\u0219nuite (cu excep\u021bia marelui vas).<\/li>\n
  6. Complexul \u201ereziden\u021bial\u201d \u00een care se afla cl\u0103direa este unul deosebit, at\u00e2t ca amplasare, c\u00e2t \u0219i \u00een ce prive\u0219te componen\u021ba sa.<\/li>\n
  7. Inscrip\u021bia este scris\u0103 cu litere latine.<\/li>\n
  8. Cele patru perechi de \u0219tampile au fost aplicate invers (de la st\u00e2nga la dreapta), unele cu capul \u00een jos, ceea ce arat\u0103 c\u0103 me\u0219terul\u00a0nu prea avea experien\u021b\u0103.<\/li>\n
  9. Exist\u0103 dou\u0103 direc\u021bii de interpretare a inscrip\u021biei: \u00een limba dac\u0103 (\u201eDecebal fiul lui Scorilo\u201d sau \u201eDecebal pentru Scorilo\u201d) sau \u00een limba latin\u0103 (\u201eDecebal prin Scorilo\u201d sau \u201eDecebal pentru Scorilo\u201d).<\/li>\n
  10. Dou\u0103 dintre cele trei cuvinte sunt antroponime dacice.<\/li>\n
  11. Per\u00a0<\/em>r\u0103m\u00e2ne cheia inscrip\u021biei, \u00eens\u0103 cu \u0219anse mici de rezolvare pe viitor, dac\u0103 nu apar date noi.<\/li>\n<\/ol>\n

    Aici<\/a>, o reconstituire 3D a vasului.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

    Probabil cel mai celebru artefact g\u0103sit de arheologi la Sarmizegetusa Regia, vasul cu inscrip\u021bia \u201eDecebalus per Scorilo\u201d a iscat multe discu\u021bii \u0219i continu\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i p\u0103zeasc\u0103 tainele. Informa\u021biile arheologice f\u0103cute publice sunt destul de pu\u021bine, iar sensul inscrip\u021biei \u00eenc\u0103 nu este pe deplin l\u0103murit. Descoperirea Pu\u021bini cunosc adev\u0103rata istorie a descoperirii fragmentelor ceramice \u0219tampilate cu…<\/p>\n

    Read More <\/i><\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":2468,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[1,6],"tags":[120,121,5],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2467"}],"collection":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=2467"}],"version-history":[{"count":74,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2467\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2603,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/2467\/revisions\/2603"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media\/2468"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=2467"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=2467"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=2467"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}