{"id":3211,"date":"2017-11-16T20:00:24","date_gmt":"2017-11-16T18:00:24","guid":{"rendered":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/?p=3211"},"modified":"2019-05-06T21:06:55","modified_gmt":"2019-05-06T18:06:55","slug":"fantana-zeilor","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/fantana-zeilor\/","title":{"rendered":"\u201eF\u00e2nt\u00e2na zeilor\u201d. Construc\u021bii necunoscute la Sarmizegetusa Regia (2)"},"content":{"rendered":"

\u0218tim foarte pu\u021bine despre Sarmizegetusa Regia, chiar dac\u0103\u00a0peste c\u00e2\u021biva ani vom s\u0103rb\u0103tori centenarul cercet\u0103rilor sistematice. Surprize pot ap\u0103rea oric\u00e2nd, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103p\u0103turi arheologice. Un exemplu \u00eel constituie cercetarea documentelor din sec. al XIX-lea, ce provin de la o serie de pasiona\u021bi care au s\u0103pat \u00een sit \u0219i au f\u0103cut descoperiri despre care ast\u0103zi nu mai \u0219tim nimic.<\/p>\n

\u00cen\u00a0cercet\u0103rile mele prin astfel de documente de arhiv\u0103, manuscrise \u0219i publica\u021bii vechi (cercet\u0103ri care au deja \u0219apte ani), am identificat mai multe structuri\/cl\u0103diri care existau la Sarmizegetusa Regia \u00een sec. al XIX-lea, dar ast\u0103zi nu mai exist\u0103 (sau poate mai exist\u0103 ceva r\u0103m\u0103\u0219i\u021be din ele, dar nimeni nu s-a preocupat s\u0103 le cerceteze \u00een vremurile recente).<\/p>\n

Am scris AICI<\/em> <\/a><\/strong>\u0219i\u00a0AICI<\/a>\u00a0<\/em><\/strong>despre\u00a0o astfel de construc\u021bie, o posibil\u0103 \u201e\u00eenchisoare\u201d a dacilor, care era situat\u0103 sub actuala poart\u0103 de est, \u00een care s-a g\u0103sit o tibie uman\u0103 pe care se afla un lan\u021b. Construc\u021bia a fost dezvelit\u0103 la \u00eenceputul sec. al XIX-lea, iar ast\u0103zi nu se mai \u0219tie nimic despre ea. Groapa rezultat\u0103 \u00een urma s\u0103p\u0103turilor a fost astupat\u0103 \u00een 1980. Arheologii nu au investigat niciodat\u0103 posibilele urme r\u0103mase din aceast\u0103 interesant\u0103 structur\u0103 de piatr\u0103.<\/p>\n

O a doua construc\u021bie necunoscut\u0103 a fost scoas\u0103 la iveal\u0103 \u00een 1844 de c\u0103tre medicul hunedorean Fodor Andr\u00e1s. Primul lucru care i-a atras acestuia aten\u021bia c\u00e2nd a ajuns \u00een zona sacr\u0103 (despre care nu se \u0219tia, la acea vreme, c\u0103 este o zon\u0103 cu temple), a fost izvorul. Poate \u0219i pentru c\u0103 era specialist \u00een balneologie.<\/p>\n

\"izvor\"<\/a>

Izvorul ast\u0103zi<\/p><\/div>\n

A urm\u0103rit firul apei \u0219i a constatat c\u0103 acesta dispare sub p\u0103m\u00e2nt la un moment dat, printr-o gaur\u0103\u00a0cu diametrul de cca 15 cm, \u0219i reapare mai \u00eencolo, \u00een coasta dealului, la o distan\u021b\u0103 de cca 19 m. A \u00eenceput s\u0103 sape \u00een locul \u00een care reap\u0103rea apa \u0219i a dat de o construc\u021bie din blocuri de piatr\u0103 frumos prelucrate, \u00eenalt\u0103 de aproape 2 m, lat\u0103 tot at\u00e2t \u0219i lung\u0103 de aproape 6 m. \u00cen peretele dinspre deal se g\u0103sea un tub de zinc (sau poate de plumb), cu diametrul de cca 4 cm, iar \u00een peretele opus, cel dinspre vale, a g\u0103sit deschiz\u0103tura unei u\u0219i \u0219i mai multe seturi de cuie \u0219i balamale de la aceasta. Pe aceea\u0219i latur\u0103, \u00een partea de jos a peretelui, se g\u0103seau un jgheab de piatr\u0103, care putea fi blocat, \u0219i prin care apa adunat\u0103 \u00een interior putea fi l\u0103sat\u0103 s\u0103 curg\u0103 spre vale. Fodor a mai v\u0103zut\u00a0\u00een interiorul cl\u0103dirii ni\u0219te blocuri de piatr\u0103 aranjate pe l\u00e2ng\u0103 pere\u021bi, despre care a crezut c\u0103 sunt \u201escaune\u201d. \u00cen interpretarea lui de balneolog, ceea ce tocmai descoperise era o \u201ebaie de ap\u0103 rece\u201d, folosit\u0103 \u00een trecut de locuitorii cet\u0103\u021bii.<\/p>\n

\"Fig.<\/a>

Propunere de reconstituire a cl\u0103dirii dezvelite \u00een 1844 (arh. Marian Coman)<\/p><\/div>\n

\u00centors acas\u0103, Fodor a \u021binut o conferin\u021b\u0103 \u0219i a publicat un articol \u00eentr-un ziar local, \u00een care\u00a0a povestit ce descoperiri a f\u0103cut. Plin de entuziasm, a str\u00e2ns o echip\u0103 de 18 oameni \u0219i a urcat din nou la cetate, \u00een anul 1847. Deja imediat dup\u0103 descoperire, el \u00ee\u0219i exprimase temerea c\u0103 pere\u021bii cl\u0103dirii se vor ruina repede, din pricina apei \u0219i a noroiului care se scurgeau peste ei. Iar temerile i-au fost adeverite: trei ani mai t\u00e2rziu, nu mai g\u0103sea \u00een picioare dec\u00e2t peretele nordic. Acum \u00eens\u0103 redacteaz\u0103 un plan \u0219i pune pe plan locul \u00een care g\u0103sise aceast\u0103 construc\u021bie. Colegii lui noteaz\u0103 \u0219i ei pe planurile lor punctul exact \u00een care se g\u0103seau ruinele cl\u0103dirii. Toate indiciile arat\u0103 c\u0103 este vorba de locul \u00een care izvorul se scurge \u00een vale, \u00een marginea terasei XI.<\/p>\n

Ce s-a \u00eent\u00e2mplat mai departe?\u00a0Dup\u0103 un secol \u0219i ceva, c\u00e2nd s\u0103p\u0103turile arheologice au luat amploare, probabil c\u0103 nu se mai vedea mare lucru \u00een acel loc. Izvorul a fost amenajat ca \u201edu\u0219\u201d\u00a0pentru studen\u021bii care f\u0103ceau practica arheologic\u0103 acolo. \u00cen 1980, c\u00e2nd au avut loc lucr\u0103ri hidrotehnice \u00een sit, cu scopul de a asigura drenarea apelor, a fost \u201eregularizat\u201d \u0219i cursul acestui izvor, iar \u00een peisaj au ap\u0103rut c\u0103mine de beton acoperite cu capace de font\u0103. Ast\u0103zi apa dispare sub p\u0103m\u00e2nt cam \u00een acela\u0219i loc \u00een care disp\u0103rea \u0219i acum un secol \u0219i jum\u0103tate \u0219i este condus\u0103 printr-o \u021beav\u0103 spre coasta dealului.\u00a0Cap\u0103tul unei \u021bevi de plastic este \u0219i acum vizibil \u00een locul \u00een care apa debu\u0219eaz\u0103 spre vale.<\/p>\n

\"Fig.<\/a>

\u201eDu\u0219ul\u201d studen\u021bilor<\/p><\/div>\n

La ce folosea acea construc\u021bie \u00een vremea dacilor? La prima vedere, dup\u0103 informa\u021biile pe care le avem de la Fodor, pare s\u0103 fie vorba de un bazin, de o \u201ef\u00e2nt\u00e2n\u0103\u201d, ce colecta apele izvorului ce curgea printre temple. Poate un izvor sacru, posibil o \u201ef\u00e2nt\u00e2n\u0103\u201d cu conota\u021bii religioase sau poate doar cu rol practic. Totu\u0219i, sunt unele detalii care te pun pe g\u00e2nduri: de ce avea u\u0219\u0103 aceast\u0103 construc\u021bie (\u00een cazul \u00een care Fodor descris corect ce a v\u0103zut)? \u0218i ce rol aveau acele blocuri a\u0219ezate pe l\u00e2ng\u0103 pere\u021bi? Din p\u0103cate, informa\u021biile sunt prea vagi ca s\u0103 putem avansa cu interpret\u0103rile. O cercetare arheologic\u0103 atent\u0103 ar putea s\u0103 mai descopere urme ale acestei structuri \u0219i s\u0103 l\u0103mureasc\u0103 misterul.<\/p>\n

\"Fig.<\/a><\/p>\n

P\u00e2n\u0103 atunci, r\u0103m\u00e2nem \u00een lumea imagina\u021biei, a f\u00e2nt\u00e2nilor sacre, \u00een care zeii \u00ee\u0219i sp\u0103lau diminea\u021ba chipul, \u00eenainte de a z\u00e2mbi peste Sarmizegetusa.<\/p>\n

Detalii despre aceast\u0103 descoperire am publicat AICI<\/a>\u00a0<\/em><\/strong>\u0219i \u00een cartea Sarmizegetusa Regia – Redescoperirea cet\u0103\u021bii<\/a><\/em><\/strong>.<\/p>\n

O reconstituire virtual\u0103 ipotetic\u0103 semnat\u0103 Rom\u00e2nia de Vis<\/a>:<\/p>\n

\"Izvor<\/a><\/p>\n

\"Izvor<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218tim foarte pu\u021bine despre Sarmizegetusa Regia, chiar dac\u0103\u00a0peste c\u00e2\u021biva ani vom s\u0103rb\u0103tori centenarul cercet\u0103rilor sistematice. Surprize pot ap\u0103rea oric\u00e2nd, chiar f\u0103r\u0103 s\u0103p\u0103turi arheologice. Un exemplu \u00eel constituie cercetarea documentelor din sec. al XIX-lea, ce provin de la o serie de pasiona\u021bi care au s\u0103pat \u00een sit \u0219i au f\u0103cut descoperiri despre care ast\u0103zi nu mai…<\/p>\n

Read More <\/i><\/a><\/div>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3244,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[6],"tags":[64,5],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3211"}],"collection":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3211"}],"version-history":[{"count":24,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3211\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3825,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3211\/revisions\/3825"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3244"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3211"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3211"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3211"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}