{"id":3422,"date":"2018-08-15T18:47:21","date_gmt":"2018-08-15T15:47:21","guid":{"rendered":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/?p=3422"},"modified":"2018-11-20T13:32:07","modified_gmt":"2018-11-20T11:32:07","slug":"sarmizegetusa-regia-redescoperirea-cetatii","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/sarmizegetusa-regia-redescoperirea-cetatii\/","title":{"rendered":"Carte: Sarmizegetusa Regia – redescoperirea cet\u0103\u021bii"},"content":{"rendered":"

Cartea\u00a0pe care am publicat-o \u00een luna iunie a acestui an adun\u0103 \u00eentre paginile sale\u00a0povestea uneia dintre cele mai mari aventuri culturale ale secolului al XIX-lea \u00een Transilvania: redescoperirea Sarmizegetusei Regia dup\u0103 aproape dou\u0103 milenii de uitare, \u00eent\u00e2lnirea cu ruinele ascunse \u00een mun\u021bi, \u00een mijlocul unor p\u0103duri seculare.\u00a0Aceast\u0103 poveste poate sta al\u0103turi de alte aventuri arheologice ale secolelor trecute, de la dezvelirea ora\u0219ului Pompeii de sub cenu\u0219a Vezuviului, la \u00eent\u00e2lnirea lui Napoleon cu vestigiile Egiptului antic.<\/p>\n

La \u00eenceputul secolului al XIX-lea, pe Dealul Gr\u0103di\u0219tii s-a desf\u0103\u0219urat unul dintre cele mai mari \u0219antiere oficiale ale Europei acelei vremi, pornit de autorit\u0103\u021bile habsburgice ca o campanie de c\u0103utare de comori \u00eentre ruinele cet\u0103\u021bii dacice, dar transformat destul de repede \u00eentr-o investiga\u021bie arheologic\u0103 pre-\u0219tiin\u021bific\u0103. Apoi, pe tot parcursul secolului, numero\u0219i c\u0103rturari au organizat expedi\u021bii la ruine, le-au cercetat, desenat, descris \u0219i chiar fotografiat. Ace\u0219tia au identificat o serie de construc\u021bii care ast\u0103zi le sunt necunoscute arheologilor \u0219i au adunat informa\u021bii extraordinar de pre\u021bioase, care ar putea duce la rescrierea istoriei capitalei Regatului Dac.<\/p>\n

Toat\u0103 aceast\u0103 aventur\u0103 a r\u0103mas aproape complet necunoscut\u0103 p\u00e2n\u0103 acum. Imaginea fabuloas\u0103 a ruinelor antice t\u0103inuite de codri f\u0103r\u0103 v\u00e2rst\u0103 iese acum la lumin\u0103 pentru prima oar\u0103: un veac \u00eentreg din istoria Sarmizegetusei, uitat \u00een praful arhivelor \u0219i \u00een \u00eentunericul depozitelor de biblioteci, este recuperat \u00een paginile acestei c\u0103r\u021bi. Se poate spune c\u0103 aceasta este prima lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 de anvergur\u0103 dedicat\u0103 Sarmizegetusei Regia \u00een cei peste 200 de ani de c\u00e2nd cetatea a fost redescoperit\u0103.<\/p>\n

\"sanctuarul

Probabil cea mai veche fotografie f\u0103cut\u0103 la Sarmizegetusa Regia (1910)<\/p><\/div>\n

\"images2\"<\/p>\n

Dou\u0103 milenii \u00een c\u00e2teva r\u00e2nduri<\/strong><\/p>\n

Istoria Sarmizegetusei Regia \u00eencepe, conform datelor arheologice existente, pe la mijlocul secolului I \u00ee.Hr. \u0219i nu se va \u00eencheia at\u00e2ta timp c\u00e2t vor exista oameni pentru care ruinele sale s\u0103 aib\u0103 o semnifica\u021bie. Este o istorie lung\u0103, ce a cunoscut mai multe perioade.<\/p>\n

\u00cen prima sa etap\u0103<\/strong>, cetatea a fost vie, a func\u021bionat \u0219i a \u00eenflorit. A fost populat\u0103 \u0219i zgomotoas\u0103, a schimbat fundamental peisajul, a generat re\u021bele de comunicare, s-a conectat la a\u0219ez\u0103rile, cet\u0103\u021bile \u0219i drumurile din jurul s\u0103u \u0219i de la dep\u0103rt\u0103ri mai mari, a exploatat resursele locului. A fost inima unei \u021b\u0103ri, a ad\u0103postit regi, nobili \u0219i preo\u021bi, a stabilit legi \u0219i a primit ambasade, a produs art\u0103 \u0219i a vorbit cu zeii s\u0103i, a dus r\u0103zboaie \u0219i a fost cucerit\u0103 \u0219i distrus\u0103. Este o etap\u0103 scurt\u0103, care abia dac\u0103 \u00eensumeaz\u0103 un secol \u0219i jum\u0103tate, dar care condenseaz\u0103 esen\u021ba \u0219i misterele unei civiliza\u021bii pe care ast\u0103zi o cunoa\u0219tem \u0219i o \u00een\u021belegem prea pu\u021bin.<\/p>\n

Cea de-a doua etap\u0103<\/strong> este cea a uit\u0103rii. Cetatea este interzis\u0103 dacilor dup\u0103 cucerire, mica garnizoan\u0103 roman\u0103 care r\u0103m\u00e2ne acolo nu z\u0103bove\u0219te mult printre ruine, iar locul va fi abandonat. Poate doar unii dintre fiii \u0219i nepo\u021bii dacilor ce pierduser\u0103 r\u0103zboiul se mai \u00eentorc, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, la ruinele vechilor altare, p\u00e2n\u0103 \u00een ziua c\u00e2nd numele ora\u0219ului va fi uitat. P\u0103durea cre\u0219te peste cetate, natura \u00ee\u0219i reintr\u0103 \u00een drepturi, peisajul se modific\u0103 din nou, iar ruinele sunt \u00eenghi\u021bite de vegeta\u021bie, de lini\u0219te \u0219i de uitare. Dar nu este o uitare total\u0103. Dup\u0103 secole, \u021b\u0103ranii din satele apropiate \u0219i ciobanii mai trec \u00eenc\u0103 printre vestigiile b\u0103tr\u00e2nei cet\u0103\u021bi. Zidurile \u00eenc\u0103 se z\u0103resc printre fagi, iar \u201ebutoaiele\u201d din piatr\u0103 \u0219i uria\u0219ul \u201eblid\u201d din andezit devin repere \u00een pove\u0219tile locului. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de t\u0103cere, cetatea \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i arate aurul. Dar \u0219i-l arat\u0103 numai \u021b\u0103ranilor care, de\u0219i adesea \u00een tensiune cu autorit\u0103\u021bile, vor fi mereu cei care \u00eel vor vedea: \u00een vis, \u00een p\u0103m\u00e2nt, luminat de fl\u0103c\u0103ri \u00een nop\u021bile magice, scurmat de porci, sp\u0103lat de ape sau la r\u0103d\u0103cinile fagilor smul\u0219i de furtuni. Aurul dacilor este, de altfel, singurul fir care mai \u021bine \u00een via\u021b\u0103 povestea cet\u0103\u021bii \u00een aceste secole obscure.<\/p>\n

\"fortificatia\"<\/a><\/p>\n

Spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea, aurul g\u0103sit de localnici aduce ruinele cet\u0103\u021bii \u00een aten\u021bia autorit\u0103\u021bilor \u0219i a c\u0103rturarilor, care \u00eencep s\u0103 le cerceteze cu uimire, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 rolul pe care l-a putut avea \u00een trecut misterioasa citadel\u0103. Acum \u00eencepe cea de-a treia etap\u0103<\/strong>, care va acoperi \u00eentreg secolul al XIX-lea: redescoperirea cet\u0103\u021bii<\/em>. Dup\u0103 s\u0103p\u0103turile fiscului austriac de la \u00eenceputul secolului, care \u00eenceteaz\u0103 din lips\u0103 de profit, cetatea devine obiect de studiu \u0219i prime\u0219te o mul\u021bime de interpret\u0103ri. Este privit\u0103 ca o ciud\u0103\u021benie, care nu a fost construit\u0103 nici de greci, nici de romani, dar avea c\u00e2te ceva din ambele civiliza\u021bii. Cu rare excep\u021bii, r\u0103m\u00e2ne doar un subiect de dezbatere \u00eentre anticarii \u0219i \u00eenv\u0103\u021ba\u021bii vremii, un exerci\u021biu intelectual, o curiozitate. Cei care s-au ocupat de ea \u00een acest secol sunt austriecii, ungurii \u0219i sa\u0219ii, \u00een vreme ce c\u0103rturarii rom\u00e2ni sunt preocupa\u021bi \u00een primul r\u00e2nd de chestiunea latinit\u0103\u021bii, l\u0103s\u00e2ndu-i deoparte pe \u201ebarbarii\u201d daci. Totu\u0219i, aceast\u0103 curiozitate a dus la colectarea unei cantit\u0103\u021bi impresionante de informa\u021bii despre cetate, r\u0103mase nevalo\u00adrificate p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi.<\/p>\n

\"XI_resize\"

Piese descoperite la Sarmizegetusa Regia \u00een sec. al XIX-lea. Desen de Fodor Andr\u00e1s, 1847<\/p><\/div>\n

Dup\u0103 1918 istoria Sarmizegetusei se schimb\u0103. Acum dacii devin importan\u021bi, iar cet\u0103\u021bile lor devin simbol al identit\u0103\u021bii na\u021biunii rom\u00e2ne, al\u0103turi de c\u00e2\u0219tigata lupt\u0103 pentru latinitate, din secolul anterior. Ia fiin\u021b\u0103 Universitatea rom\u00e2neasc\u0103 de la Cluj \u0219i se pune \u00een practic\u0103 un amplu plan de cercetare a sitului, care s\u0103 duc\u0103 la \u00een\u021belegerea \u0219i reconstituirea vie\u021bii care a frem\u0103tat c\u00e2ndva \u00een acel loc. Acum, cetatea trece de la faza de ruin\u0103 romantic\u0103 la cea de sit arheologic, de la cea de obiect curios la cea de patrimoniu al \u021b\u0103rii. \u00cen perioada interbelic\u0103 situl este identificat pentru prima oar\u0103 cu capitala regatului dac \u0219i \u00ee\u0219i recupereaz\u0103 numele pierdut \u00een negura veacurilor: Sarmizegetusa Regia. Dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u00eencepe s\u0103 fie cercetat intensiv, apoi exploatat ideologic \u00een cadrul unui amplu curent de valorificare a filonului dacic, restaurat par\u021bial (\u0219i nefericit) la \u00eenceputul anilor ’80 \u0219i, \u00een sf\u00e2r\u0219it, declarat Patrimoniu al \u00eentregii Umanit\u0103\u021bi \u00een 1999. Aceasta este cea de-a patra etap\u0103<\/strong>, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u0219i acum sub ochii no\u0219tri.<\/p>\n

\"turnul-pentagonal-sarmi-1080x704\"<\/a>

Turnul pentagonal, dezvelit \u00een campaniile fiscului austriac din 1803-1804<\/p><\/div>\n

\u00cen acest volum mi-am propus s\u0103 recuperez informa\u021biile despre perioada de redescoperire a cet\u0103\u021bii, cu incursiuni \u0219i \u00een t\u0103cutele veacuri premerg\u0103toare. Cei dint\u00e2i care au v\u0103zut, descris \u0219i cercetat ruinele dup\u0103 secole de abandon \u0219i uitare ne-au furnizat date extraordinar de pre\u021bioase, care au fost ignorate \u00een mare m\u0103sur\u0103 p\u00e2n\u0103 acum, dar care ar putea duce la rescrierea istoriei sitului. Ruinele aveau, pe atunci, o stare de conservare mai bun\u0103 dec\u00e2t azi, iar c\u0103rturarii acelor vremi au identificat \u0219i consemnat o serie de construc\u021bii care \u00eentre timp au disp\u0103rut.<\/p>\n

\"images2\"<\/p>\n

\u00cen c\u0103utarea veacului pierdut<\/strong><\/p>\n

Cititorul ar putea fi mirat c\u0103 p\u00e2n\u0103 acum nu a auzit foarte multe despre acest subiect. Un secol \u00eentreg de cercet\u0103ri \u0219i c\u0103ut\u0103ri a r\u0103mas neexplorat de istoricii \u0219i arheologii de azi. O parte consistent\u0103 din istoria sitului de la Sarmizegetusa Regia a stat \u00een umbr\u0103, a\u0219tept\u00e2nd s\u0103 fie descoperit\u0103. Ne-a lipsit p\u00e2n\u0103 acum din povestea acestui sit \u00eentreg secolul al XIX-lea, cu zecile sale de documente de tot felul \u2013 rapoarte de s\u0103p\u0103tur\u0103, planuri, schi\u021be, desene, descrieri, m\u0103sur\u0103tori \u2013, cu pleiada sa de c\u0103rturari pasiona\u021bi sau de c\u0103ut\u0103tori de comori, cu pove\u0219tile \u0219i aventurile sale, cu \u00eencerc\u0103rile de descifrare a magnificei istorii a acestor vestigii. Acum toate acestea se afl\u0103 reunite \u00een aceast\u0103 carte.<\/p>\n

\"IMG_6991c\"<\/a>

Arhivele vieneze de\u021bin multe documente valoroase cu privire la cercet\u0103rile de la Sarmizegetusa Regia din secolul al XIX-lea<\/p><\/div>\n

Un \u00eentreg m\u0103nunchi de \u00eemprejur\u0103ri a f\u0103cut ca aceast\u0103 bucat\u0103 de istorie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 necunoscut\u0103. Mai \u00eent\u00e2i, accesul foarte dificil la aceste ruine: \u00een afara unor ciobani care mai str\u0103b\u0103teau p\u0103durea cet\u0103\u021bii \u00een drum spre p\u0103\u0219unile Muncelului, rareori se mai ab\u0103tea cineva pe acolo. Vechile drumuri dacice, care urmau plaiurile \u00eenalte, erau greu de parcurs pentru ni\u0219te intelectuali de la ora\u0219, chiar \u0219i cu o c\u0103l\u0103uz\u0103. Drumul pe vale, dinspre Or\u0103\u0219tie, g\u00e2tuit de un defileu s\u0103lbatic \u00eentre Coste\u0219ti \u0219i Gr\u0103di\u0219tea de Munte, va fi deschis abia spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. A\u0219a se face c\u0103 \u0219i oamenii \u0219i ve\u0219tile circulau greu. Mare diferen\u021b\u0103 fa\u021b\u0103 de siturile romane, pe care le \u00eent\u00e2lneai la tot pasul \u00een Ardeal \u0219i care fuseser\u0103 remarcate \u00eenc\u0103 din zorii Evului Mediu!<\/p>\n

\"arhive<\/a>

\u00cen arhivele sibiene<\/p><\/div>\n

Apoi, fiscul austriac, de\u0219i a investit mult \u00een cele aproape 10 luni de s\u0103p\u0103turi din anii 1803 \u0219i 1804, nu a fost deloc interesat s\u0103 fac\u0103 publice rezultatele. Rapoartele sale au r\u0103mas \u00een arhive mai mult de un secol \u0219i jum\u0103tate, c\u00e2nd a \u00eenceput str\u00e2ngerea \u0219i editarea lor. Iar dup\u0103 ce au fost publicate, tot ignorate au r\u0103mas, vreme de \u00eenc\u0103 aproape jum\u0103tate de secol. Nici scrierile urm\u0103toare, ale sa\u0219ilor \u0219i ale ungurilor, nu au avut o soart\u0103 mai bun\u0103.<\/p>\n

\"VI_resize_resize_resize\"

Plan\u0219\u0103 desenat\u0103 de un cartograf austriac \u00een 1804 cu dealul cet\u0103\u021bii, principalele locuri \u00een care s-a s\u0103pat \u0219i planul a dou\u0103 dintre cl\u0103dirile dezvelite<\/p><\/div>\n

Contextul politic \u0219i cultural al secolului al XIX-lea a avut un rol foarte important \u00een aceast\u0103 poveste. Era o vreme c\u00e2nd c\u0103rturarii rom\u00e2ni foloseau argumente istorice \u00een lupta lor politic\u0103 pentru drepturi egale: vechimea rom\u00e2nilor pe aceste meleaguri, originea lor nobil\u0103 (\u201ede la R\u00e2m ne tragem\u201d), continuitatea \u2013 toate trebuiau s\u0103 \u00eei conving\u0103 pe mai-marii zilei c\u0103 rom\u00e2nii nu sunt cu nimic mai prejos dec\u00e2t na\u021biunile privilegiate ale Transilvaniei. Dacii nu aveau loc \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie, c\u0103ci romanitatea trebuia s\u0103 fie c\u00e2t mai pur\u0103, pentru a certifica noble\u021bea c\u00e2t mai \u00eenalt\u0103 a urma\u0219ilor lui Traian. Primii istorici rom\u00e2ni care vor pomeni de ruinele din mun\u021bi vor fi cei din Vechiul Regat, spre sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea. \u00cen paralel, sa\u0219ii \u0219i ungurii din Transilvania vedeau \u00een aceste vestigii dacice ni\u0219te \u201eantichit\u0103\u021bi na\u021bionale\u201d \u0219i le studiau cu simpatie \u0219i curiozitate.<\/p>\n

Nu trebuie s\u0103 uit\u0103m \u00eens\u0103 c\u0103 nivelul cuno\u0219tin\u021belor despre daci era unul extrem de firav la \u00eenceputul secolului al XIX-lea. Nimic nu se \u0219tia despre cultura lor material\u0103, \u00eenc\u0103 nu fusese identificat\u0103 nici o a\u0219ezare care s\u0103 le fi apar\u021binut: dacii erau o mare enigm\u0103. Toat\u0103 istoria lor era scris\u0103, la acea vreme, din c\u00e2teva surse literare antice \u0219i imaginile de pe Columna lui Traian.<\/p>\n

\"baso\"<\/a>

Basorelief descoperit \u00een 1804 la Sarmizegetusa Regia, aflat acum la Muzeul din Deva<\/p><\/div>\n

\"images2\"<\/strong><\/p>\n

Cartea<\/strong><\/p>\n

Am pornit acum opt ani \u00een c\u0103utarea veacului pierdut al Sarmizegetusei \u0219i am \u00eencercat s\u0103 \u00eel recuperez. Am c\u0103utat s\u0103 aflu ce au descoperit acei c\u0103rturari \u0219i cum ar\u0103ta cetatea regal\u0103 a dacilor la acea vreme. Rezultatele acestor ani de munc\u0103 se afl\u0103 adunate \u00een acest volum, primul dintr-o serie care va acoperi, \u00een anii urm\u0103tori, \u00eentreaga istorie a Sarmizegetusei Regia.<\/p>\n

\"sarmizegetusa<\/a>
\n<\/a><\/p>\n

Lucrarea are 600 de pagini + XXXIII plan\u0219e. Este structurat\u0103 \u00een trei p\u0103r\u021bi, precedate de c\u00e2teva capitole preliminare. Prima parte este dedicat\u0103 istoricului cercet\u0103rii, \u00een cea de-a doua sunt prezentate rezultatele cercet\u0103rilor, iar \u00een partea a treia este reconstituit\u0103 povestea redescoperirii cet\u0103\u021bii. Cartea se \u00eencheie cu c\u00e2teva capitole tehnice \u0219i anexe, inclusiv un amplu rezumat \u00een limba englez\u0103. Cele trei p\u0103r\u021bi constituie trei subiecte \u00een sine, subsumate unor ramuri de cercetare distincte: istoriografie, arheologie, istorie. Acestea sunt \u00eens\u0103 str\u00e2ns legate \u00eentre ele \u0219i constituie fa\u021betele unei singure mari pove\u0219ti: Sarmizegetusa Regia \u00een secolul al XIX-lea.<\/p>\n

Cartea are ea \u00eens\u0103\u0219i o poveste zbuciumat\u0103. Este rezultatul unui proiect de cercetare derulat de Centrul de Studii al Funda\u021biei Dacica \u0219i al unui doctorat \u00een istorie, \u00eenceput la universitatea clujean\u0103 \u0219i finalizat la Institutul de Arheologie din Ia\u0219i, unde am fost nevoit\u0103 s\u0103 m\u0103 transfer \u00een faza final\u0103 a programului doctoral. Voi spune aceast\u0103 poveste cu alt\u0103 ocazie. Aici vreau doar s\u0103 le mul\u021bumesc colegilor \u0219i prietenilor care m-au sus\u021binut \u00eentr-o perioad\u0103 teribil de grea, \u00een mod special colegilor de la Ia\u0219i, care m-au primit cu bra\u021bele deschise. Le mul\u021bumesc de asemenea celor care nu m-au sus\u021binut ori s-au str\u0103duit s\u0103 \u00eemi pun\u0103 piedici, oblig\u00e2ndu-m\u0103 s\u0103 m\u0103 \u00eendrept \u00een alt\u0103 direc\u021bie dec\u00e2t cea pe care mi-am imaginat-o: lor le datorez \u00een mare m\u0103sur\u0103 drumul pe care sunt acum, cel mai fericit din c\u00e2te mi s-ar fi putut h\u0103r\u0103zi.<\/p>\n

\"Aurora<\/a><\/p>\n

\"images2\"<\/p>\n

Cartea a ap\u0103rut la Editura Dacica<\/a> \u0219i se poate comanda online\u00a0AICI<\/a><\/strong><\/em>.<\/p>\n

Cuprinsul c\u0103r\u021bii:<\/p>\n

Cuprins SR_word<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Povestea uneia dintre cele mai mari aventuri culturale ale secolului al XIX-lea \u00een Transilvania: redescoperirea Sarmizegetusei Regia dup\u0103 aproape dou\u0103 milenii de uitare, \u00eent\u00e2lnirea cu ruinele ascunse \u00een mun\u021bi, \u00een mijlocul unor p\u0103duri seculare.<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":3446,"comment_status":"closed","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"_mi_skip_tracking":false},"categories":[35,14,6],"tags":[143,7,106,38,142,5],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3422"}],"collection":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=3422"}],"version-history":[{"count":46,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3422\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3550,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/3422\/revisions\/3550"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media\/3446"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=3422"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=3422"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=3422"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}