Scris de Aurora la 3 Rapciune 2010

Unul din locurile care ma atrag cel mai puternic este dealul Cetatuia de la Costesti, pe care se afla renumita cetate dacica. M-am întrebat mereu de ce, si cred ca raspunsul sta în spatiile mari, deschise, care caracterizeaza aceasta cetate, precum si în sanctuarele sale grandioase asezate pe terase. Evident, acest spatiu cu miresme de infinit nu arata asa în vremea dacilor, ci era închis între ziduri. Dar chiar si asa, sau poate tocmai asa, cetatea aceasta era neinchipuit de impresionanta.

Am revazut acest loc de curând si va ofer câteva fotografii proaspete – pentru cei care cunosc cetatea si le e dor de ea, dar si pentru cei care nu au vazut-o niciodata.

Raft: Tara Dacilor | Nici un comentariu »
Vorbe de soi: cetati dacice, Cetatile dacice din Muntii Orastiei, Costesti, Muntii Orastiei

Scris de Aurora la 3 Rapciune 2010

Acesta era titlul initial al textului aparut în numarul curent al revistei Formula As. Redactia i-a spus, mai poetic, “Arheologii lui Decebal”. Cititi-l, deocamdata pe print, poate în curând si online. Pentru mine a fost un privilegiu sa îi cunosc pe acei oameni si recunosc ca mi-au schimbat perspectiva asupra a ceea ce credeam ca se întâmpla acolo.

M-am saturat de reportajele TV cu Sarmizegetusa în care aceiasi semidocti prolifereaza aceleasi basme. Când ati vazut sau auzit sau citit ultima oara un interviu cu un arheolog care sapa la Gradiste? Pe ei de ce nu îi cauta presa? Stiati ca oamenii aia dorm pe jos în tabara arheologica, nu au curent electric, mananca de 6 lei pe zi, se spala sub firicelul unui izvor, nu au masini sa se aprovizioneze, cad copacii peste corturile lor, îi ia salvarea din pricina conditiilor (anul asta doi dintre studenti au fost spitalizati)? Aveti habar ce eforturi fac oamenii astia, timp de trei saptamani pe an, cum sunt agresati cu înjuraturi de turisti si în ce conditii de insecuritate muncesc?

Banuiesc ca multi au ramas cu ideea ca Glodariu nu face nimic, Glodariu nu publica, Glodariu nu gaseste solutii. Dragi prieteni, Glodariu s-a pensionat înca de anul trecut. Daca vreti sa-i cunoasteti pe profesionistii de la Sarmizegetusa Regia, cititi în numarul curent al Formulei As. Pentru Sarmizegetusa Regia vin vremuri noi.

Raft: Gura presei | 9 Comentarii »
Vorbe de soi: arheologi, formula as, Sarmizegetusa Regia

Scris de Aurora la 3 Rapciune 2010

În ultimele luni Fundatia Dacica s-a confruntat cu o situatie neplacuta, generata de o serie de acuzatii nefondate din partea dlui Vladimir Brilinsky, presedinte al filialei “Transilvania” a fundatiei Dacia Revival Society. Data fiind credibilitatea de care dl Brilinsky se bucura în zona, imaginea Fundatiei Dacica a fost grav afectata, fiind afectata indirect si cea a Editurii Dacica.

Ne scapa motivele pentru care dl Brilinsky duce o adevarata campanie de defaimare la adresa Fundatiei Dacica, prezentând minciuni tuturor – autoritati locale, arheologi, turisti, politie etc. Nu ne aducem aminte sa îl fi suparat sau deranjat vreodata cu ceva pe dl Brilinsky, din contra, am contribuit din plin la imaginea pozitiva pe care o are prin reportajul publicat în Formula As acum câtiva ani.

Dl Brilinsky a acuzat Fundatia Dacica de sapaturi neautorizate pe terenul pe care aceasta îl detine în satul Alun, jud. Hunedoara, în apropiere de cetatea dacica Piatra Rosie, sapaturi în urma carora am fi scos din pamânt o plinta de calcar ce apartinea unui sanctuar patrulater. Plinta ar fi fost rezemata de casa în care fundatia îsi are sediul, situatie care i-ar fi prilejuit dlui Brilinsky fotografierea ei. În urma sesizarii pe care acesta a facut-o la Directia de Cultura a Consiliului Judetean Hunedoara, o comisie s-a deplasat la fata locului în luna iulie pentru a verifica cele reclamate. Dl Brilinsky nu a aratat  celor de la Directia de Cultura fotografia cu plinta. În urma verificarilor s-a constatat ca nu s-au facut sapaturi ilegale si nu s-a gasit nici o plinta. S-a întocmit un proces-verbal în care s-au consemnat aceste lucruri. Împreuna cu dna Angelica Balos, reprezentanta Ministerului Culturii, au fost la fata locului si dl Vasile Ferencz (arheolog), si dna Adriana Pescaru (arheolog). Dupa ce a aflat rezultatul controlului, dl Brilinsky ne-a acuzat ca i-am mituit pe cei de la Directia de Cultura.

În cursul lunii august dl Brilinsky a prezentat arheologilor care sapau la Gradistea Muncelului fotografia în care aparea plinta. În urma unei vizite la sediul fundatiei a dlui profesor Gelu Florea (seful santierului arheologic) am aflat ca acesta vazuse la reclamant acea fotografie, în care se vedea într-adevar ceva ce putea fi o plinta de clacar, dar nu se distingea în ce context a fost facuta fotografia, deci în nici un caz nu se puteau identifica detalii care sa confirme ca plinta era rezemata de zidul casei în care îsi are sediul Fundatia Dacica sau ca provine de pe terenul pe care aceasta îl detine în proprietate.

La scurta vreme, în data de 25 august, revista “Catavencu” a publicat un interviu cu dl Brilinsky în care acesta povestea cum a gasit o plinta de calcar în greutate de peste 300 de kg, scoasa din pamânt de un excavator care amenaja cursul râului Ponor. Intervievatul povesteste apoi ca a dus plinta la el acasa si ca o tine în garaj. Probabil ca interviul a fost facut cu ceva timp înainte ca dlui Brilinsky sa-i vina ideea de a pune pe seama fundatiei noastre descoperirea acelei plinte. Cred ca este clar de unde provine acea fotografie.

O alta acuzatie la adresa fundatiei noastre este aceea ca am fi scos cantitati mari de ceramica dacica din sapaturile neautorizate pe care le-am fi facut si am fi platit niste localnici sa le arunce într-un pârâu. Este vorba de o alta informatie denaturata intentionat, cu scop defaimator. În vara anului trecut, în urma lucrarilor de demolare a unei caldiri-anexa aflata în proprietatea fundatiei, dupa ce tiglele întregi au fost recuperate, au rezultat unele resturi de tigla sparta care au fost aruncate de muncitori, din initiativa lor si neplatiti de nimeni, într-un pârâu din apropiere. Este vorba deci de tigla de Sighisoara, nu de ceramica dacica. Este însa adevarat ca s-a arat ogorul în primavara acestui an, ocazie cu care au iesit din pamânt câteva cioburi de ceramica dacica, situatie care nu este cu nimic în afara legii.

Insultele proferate de dl Brilinsky la adresa mea, de genul “mincinoasa ordinara”, nu fac decât sa sublinieze lipsa de dovezi în acuzatiile sale. În ce priveste amenintarile pe care mi le-a transmis prin avocata Iuliana Olarasu cum ca ma va târî prin tribunale pâna ma va termina si ca îmi va lua gâtul, nu am ce comenta. Adaug doar ca, deranjat vizibil de prezenta “concurentului” Vasile Râmbetea în cetate, localnic care face scoala de ghizi si le povesteste turistilor despre daci, dl Brilinsky i-a transmis aceeasi amenintare prin dna Olarasu, anume ca îi va lua gâtul cu securea. Deci nu sunt singura vizata.

În ce priveste refuzul dlui Brilinsky de a discuta direct cu mine (ne-am întâlnit de mai multe ori în Costesti, dar m-a evitat fatis), este de înteles. Nu e nevoie sa discutam direct, pentru asta exista avocati.

Ca urmarea a acestor acuzatii false, Fundatia Dacica, abia intrata în zona de un an de zile, a dobândit o imagine controversata si va trece timp pâna ce, prin eforturile noastre oneste, imaginea aceasta se va îndrepta. Unii turisti au venit înversunati la sediul fundatiei, foarte suparati ca “am distrus un sanctuar” si i-am scos plintele. Altii au declarat ca refuza sa mai cumpere vreodata carti de la Editura Dacica.

Este regretabil ca dl Brilinsky, care se declara un mare “dacolog”,  manifesta o vadita iritare în legatura cu prezenta noastra în zona si solicitam conducerii fundatiei Dacia Revival Society un raspuns oficial în legatura cu aceasta campanie de defaimare desfasurata de presedintele filialei sale.

Îi asiguram si pe aceasta cale pe toti cei ce iubesc istoria si civilizatia dacilor ca singura noastra intentie este aceea de a cerceta, proteja si valorifica patrimoniul mostenit de la daci, fie el spiritual sau material.

dr. Aurora Petan
presedinte Fundatia Dacica
director Editura Dacica

Nota: comentariile sunt deschise doar pentru cei implicati; ceilalti cititori ai blogului sunt rugati sa nu intervina aici.

Raft: Uncategorized | 9 Comentarii »
Vorbe de soi: Fundatia Dacica

Scris de Aurora la 2 Rapciune 2010

Al doilea batator de câmpi (ordinea e aleatorie): Adrian Bucurescu. Nu stiu ce e de felul lui. El zice ca filolog. Nu stiu ce e aia filolog. Ori esti profesor, ori esti cercetator, ori esti scriitor.  Am încercat sa-l citesc pe Adrian Bucurescu. M-am enervat. Am mai încercat o data. M-am enervat iar. Am încercat a treia oara si m-am iluminat: cum naiba sa te enervezi pe un poiet?!?! Poietul are universul lui, în care solomonarii zburatacesc, iar atlantii, Mihai Viteazu si Fecioara Maria coabiteaza într-un spatiu eroic populat de arici, pisici si gemeni divini.

Iata metoda lui Bucu: se ia o inscriptie pur latineasca sau greceasca, usor de citit de la o posta pentru cine are minime cunostine, dar care în viziunea poietului este desigur în limba stramosilor nostri, si se desparte în cuvinte dupa cum ne gâdila la ureche în mod mai placut. Ce rezulta? Pai sa vedem. Din „Dacia Magica” cetire.

O piatra de mormânt pentru o biata Terentia care a trait pente kai deka (15) ani devine inscriptie în versuri în limba stiti-voi-care si înseamna: „Glorie luptatorului! Zeii sa-l întâmpine pe cel cazut în lupta!”.

Alta inscriptie curat si simplu latineasca, pusa de un Marcus Aurelius veteranus pentru zeii Aesculapius si Hygia, devine în interpretarea fantasta a lui Bucu: AES CULAPIO TE HYGIAE MAR CAURVETE RA NUS, adica „fara greseala, îi dau fiecaruia dupa munca”. Are si el dreptate, în felul lui.

COH[ORS] II FL[AVIA] BES[SORVM] devine la Bucu CO HI TELBES, adica: „Sa fie sanatate!”. Pai sa fie, ca e tare mare nevoie!

Ne-am lamurit cum traduce Bucu din latina si greaca. Acuma sper ca va e clar si cum traduce din limba dacilor. Dar nu strica sa mai insistam putin.

În iunie 2004, înaintea unui congres de dacologie, Napoleon Savescu ma chema la biroul lui din Calea Victoriei si îmi oferea o mie de dolari sa traduc rapid tablitele de la Sinaia si sa public traducerile în Dacia Magazin. Domle, eu nu ma pricep sa traduc. Eu ma pricep doar sa studiez limbi. N-am cum, nu stiu, nu-mi iese. Deci am refuzat. Dovada e ca au trecut 6 ani de atunci si tot nu ma pricep. Atunci doctorul a apelat la Bucu: traduci urgent tablitele si faci sarbatorile de iarna la New York. Bucu se pricepe. El e poiet, deci îi iese. Si la foarte scurta vreme, în magnifica Noapte de Sânziene, omul nostru a vazut pe cer o sageata de lumina. Cerurile i s-au deschis, îngerii i-au soptit traducerea si pâna în iulie, doar într-o luna, totul era gata (nu e gluma, am preluat din introducerea cartii, inclusiv chestia cu îngerii). Si evident, a urmat Jingle Bells si Rudolf the Red-Nose Reindeer, dar si un glorios foileton în revista sus-numita, apoi un volum devenit best-seller, folosit de multi la descântece, contra deochiului.

Ce-a iesit? „Snopeste cioroii!” – zice una din traduceri. „Boaitele  vor fi aruncate în râu”, zice alta.  „Fermecatoarea prezicatoare Genucla capul Pisicii a scufundat” (Genucla era, desigur, o preafrumoasa doamna).

Dar sa intram mai adânc, în laboratorul angelic al poietului:

CHIRINO = „frumos: nobil; rege; mândru; bun”. cf. lat. carus „scump, drag, iubit”; rom. carne, crin, coroana, harnic, hrana, hrean. (Personal, prefer ultima varianta; am avut din copilarie o slabiciune pentru hrean: sfecla cu hrean, mustar cu hrean, hrean razalit etc.)

VISYKO = „profeti; a priveghea; vazatori”. cf. rom. vaz, vis, pisica, Pascani”. (Sunt ardeleanca, deci prefer pisica, desi cred ca merge si cu Pascani)

FYO SKO = „a înviat, a prins viata”. cf. lat. vivesco „a prinde viata”, rus. voskresiti „a reînvia”, rom. viu, a se scula, a isca, Paste, vâsc, a fosgai, boasca”. Da, da, da! De trei ori da! Boasca era secretul! De la boasca prinzi viata! Boasca, bostina, tescovina! Slibovita pe Dâmbovita! 

Si în încheiere o inscriptie latineasca, una din multele strecurate între cele bastinase: un Maximus Maximinus si un Iulianus Maximinus  au pus un ex voto pentru un zeu sirian. Cred ca v-ati prins deja, Max înseamna „a semana, samanta, mucenic”, celalalt Max înseamna „cel mare” (dupa necesitati, deh), Maximinus Iulianus înseamna „ceilalti nobili”, iar EX VOTO POS se traduce „au pierit în lupta”.

N-am sa vorbesc despre oro manisa si drago manisa. Nu, e deja prea mult. Singurul lucru care îmi mai trece acum prin minte este: de ce naiba i-au dat suedejii aia Nobelul lui Mommsen?

P.S. Nu ma dezamagiti cu ortografia, omul nostru e poiet, nu poet.

Raft: Baterea de câmpi | 1 Comentariu»
Vorbe de soi: Adrian Bucurescu

Scris de Aurora la 2 Rapciune 2010

Cu domnul LIC, în timpul unei sesiuni de spam pe viu

Primul batator de câmpi: Lucian Iosif Cuesdean, medic din Târgu Mures. El este omul-spam. Spam la telefon, spam pe viu, spam pe Hi5, spam pe Facebook, spam pe blog, spam pe tot internetul. Omul-spam este atât de disperat sa îsi vânda cartile si sa îsi propovaduiasca ideile, încât “penibil” e un cuvânt prea dulce pentru a i-l aplica. Omul-spam nu întelege ca daca ideile lui au valoare, într-o buna zi vor fi valorificate. Dar nu azi, ca suntem prea prosti sa pricepem ce vrea sa spuna.

La insistentele sale enervante, i-am citit cartea. Mi-a cerut parerea. I-am dat-o: nu m-a convins opera lui. Pai daca nu m-a convins cartea, poate sa ma convinga el personal – insista el. I-am zis: “Domnule, daca eu nu pricep, nu îneamna ca nu e bine ce ati scris acolo; nu pricep eu si gata. Dar lasa ca or sa priceapa altii”. Nu mi-a mers. Omul-spam a continuat sa ma sâcâie cu onomatopeele lui neolitice. Ca în neolitic oamenii vorbeau în onomatopee si de acolo ni se trage totul, dar nu numai noua. Caci limba româna este limba vechii Europe. OK. O fi. Dar vreau alte argumente, nu cele ale omului-spam.

Ia sa vedem cum face domnul L.I.C. etimologie. De la pagina 48 cetire:

Un STE-JAR are un lemn dur caruia îi STA JAR-UL mult mai mult decât la alte esente lemnoase din România.

Un MAS-LIN are fructe care trebuiesc MES-tecate LIN.

O VIE-SPE este o VIE-TUITOARE din România care SPE-rie lumea.

Un BON-DAR este o gâza care DUR-UIE pe lânga om, dar este BUN-A, nu înteapa si are un pufulet fin ca o BUN-da.

În româna PAL-MA se umfla si se dezumfla, ca si PLA-MÂN-UL. (exersati, s-ar putea sa va iasa)

PLU-GE, umfla GE-OS-UL de sub români (aici trebuie sa va traduc în româna post-neolitica: “plugul umlfa josul de sub români”; logic, nu?)

Nu mai am rabdare sa copiez din cartea lui, dar sper ca v-am descretit fruntile.

Româna onomatopeica ancestrala a dlui L.I.C. ar fi ramas doar o ipoteza relativ suportabila si destul de amuzanta, neînteleasa de profani ca mine, daca nu ne-ar fi parvenit de curând o veste socanta, senzationala, extraordinara. Între pitzi, fufe, ce-ar iesi din încrucisarea dintre Michael Jackson si o chiuhuahua si cu cine s-a mai împerecheat Bote, aflam din “Libertatea” ca în Asia 80 de milioane de oameni vorbesc limba româna.  Într-o fotografie, omul-spam cu o carticica în mâini, al carei titlu începe cu cuvântul “Senzational!”. Dupa cercetari temeinice si îndelungate, omul nostru a ajuns la concluzia ca limba punjabi din India are 2000 de cuvinte “curat românesti”. Acei indieni se trag dintr-un trib getic, ca si noi. Ei, la chestia asta mi-a pierit simtul umorului. As putea întelege, într-un moment de întunecare a mintii,  dupa doua sticle de „Fata în iarba”, cum toate limbile Europei se trag din hârs, ghiogâlt, flesoc si trosc, dar chestia cu indienii nu o înghit.  2000 de cuvinte “românesti” se pot gasi , cu putina strofocare, în majoritatea limbilor din Europa. A, dar cu Europa era deja lamurita treaba, ma scuzati. Am înteles ca suntem frati buni cu geto-hindienii, deci haules baules. Asteptam cu interes dovada ca si negrii din Africa se trag din daci si vorbesc româneste.

P.S. Blogul nostru are un filtru foarte puternic anti-spam, numit Akismet. Asa încât comentariile spamuitoare nu ajung la noi, nici sa vrem. Pentru cine nu pricepe: spam e atunci când cineva îti baga pe gât ceva ce nu te intereseaza.

Raft: Baterea de câmpi | 2 Comentarii »
Vorbe de soi: Lucian Iosif Cuesdean

Scris de Aurora la 1 Rapciune 2010

Clopotul înseamna trezire la viata. El bate ca sa ne aduca aminte, caci uitarea înseamna moarte. 60 de tari din întreaga lume au donat milioane de monede, colectate de copii, pentru realizarea clopotului japonez al pacii în 1951. Acesti banuti au fost topiti pentru a se turna clopotul, care a fost donat Natiunilor Unite.

La fel ar trebui sa fie si cu clopotele istoriei – chiar si atunci când e vorba doar de simple carti ce ne pot trezi din adormire: nu ar trebui lasate sa taca. O simpla moneda topita într-o carte poate rasuna departe si poate avea ecou pentru mult timp.

Clopotul nostru bate tot mai rar, iar glasul cartii se stinge încet. Nu avem nici un sprijin în afara de voi.

Apelam la voi pentru a trece peste aceasta perioada de încercare. Cei ce doresc sa ajute Editura Dacica o pot face prin donatii direct la sediul editurii sau în conturile:

RO50RNCB0285055033190001 LEI
RO23RNCB0285055033190002 EURO
RO93RNCB0285055033190003 USD

Cod swift (pentru donatiile din strainatate): RNCB RO BU
Titular de cont: SC Dacica Publishing House SRL
CUI RO18807993

La detalii plata specificati “donatie”. Atasam un formular de contract pe care va rugam sa-l completati electronic si sa ni-l trimiteti prin email la adresa de contact. Nu trebuie printat si scanat, doar completat pe calculator. Contract de donatie

Alta varianta:

Cei ce poseda un cont PayPal pot face o donatie printr-un simplu click, apasand pe butonul de mai jos. Daca nu aveti un cont PayPal, va puteti crea unul într-un minut.

Calculul nostru este asa:

nimic + nimic = nimic
putin + putin = mult

Recunostinta noastra nu poate fi pusa în cuvinte. Poate ca cea mai mare rasplata pentru cei ce ne vor ajuta va fi gândul ca fiecare banut donat pentru a fi “topit” într-o carte poate trezi un spirit, poate lumina o minte, poate bucura un suflet.

Asa sa ne-ajute Dumnezeu!

______________________

PS. Pentru ca (prea) multi ma întreaba, ma simt datoare sa raspund:
1. Editura Dacica nu are si nu a avut niciodata nici o legatura cu Napoleon Savescu  si nu a fost finantata de acesta.
2. Fundatia Dacica nu are posibilitatea sa ajuta Editura Dacica. Fundatia nu dispune de fonduri, ci de potentiali sponsori, care însa nu au între prioritati sprijinirea editurii.
3. Prin urmare suntem, ca întotdeauna, singuri.

Raft: Uncategorized | 5 Comentarii »
Vorbe de soi:

Scris de Aurora la 31 Gustar 2010

Dragi prieteni,

Timp de o luna începând de astazi colectia „Columna lui Traian” îsi înjumatateste pretul. Pachetul contine patru dintre cele mai frumoase reproduceri dupa gravurile lui Santi Pietro Bartoli, efectuate dupa scene de pe Columna lui Traian si publicate în anul 1673: sinuciderea lui Decebal, interventia lui Jupiter în batalia de la Tapae, împartirea ultimelor rezerve de apa si incendierea cladirilor de catre daci.

Speram sa va bucurati de chilipirul lui Rapciune!

Raft: Uncategorized | 1 Comentariu»
Vorbe de soi: bartoli, columna lui traian

Scris de Aurora la 25 Gustar 2010

Ohohooo!!! Eram juna si nelinistita când scriam despre asa ceva  Am uitat cu totul de articolul asta si acum l-am gasit pe net. Un remember al trecutelor vremuri academice. Cine e curios, sa citeasca AICI.

Dar vai, sa nu care cumva sa creada onor barbatii care citesc acest blog ca am ceva cu ei. Cine ma cunoaste bine, stie ca cele mai bune prietene ale mele au fost întotdeauna barbatii

Raft: Stiinta e mama indoielii | 15 Comentarii »
Vorbe de soi: androcentrism lingvistic, feminizare, genul feminin

Scris de Aurora la 24 Gustar 2010

M-am saturat de câti câmpi se bat cu strasnicie si nesimtire pe seama dacilor. M-am hotarât sa adopt o atitudine „eco” si sa apar bietii câmpi de bataia celor carora le lipseste nu doar stiinta de carte, ci si simtul ridicolului.

Am constatat de-a lungul anilor ca „oficialii” nu se coboara la mintea lor si nu iau atitudine. Adesea consumati de oroglii si cu idei alb-negru, ei nu se preocupa de igiena spatiului de circulatie a ideilor si interpretarilor istorice. Nu-i vorba, toata lumea are libertate de exprimare. Dar, din când în când,  mai trebuie dat cu târnul si maturata curtea.

Evident, cei mai multi batatori de câmpi apartin tagmei dacomanilor. Si la fel de evident, în viziunea Academiei Române (si a multor altora) si eu sunt o dacomana. Si cum toti dau cu copita-n mine – savantii pentru ca-s dacomana, dacomanii pentru ca nu recunosc ca-s de-a lor -, iata-ma într-un purgatoriu destul de confortabil, din care pot da si eu cu copita virtuala a blogului în cine nu respecta natura înconjuratoare si agreseaza mediul campestru.

Atât pot face în aceasta rubrica. În rest, stiu ca lumea o sa ma tot certe pentru ca înca nu am editat jurnalul ”De bello dacico” al lui Traian, descoperit recent la Timisoara, sau ca înca nu am ravasit arhivele secrete ale Vaticanului precum Tom Hanks în „Îngeri si demoni”, în cautarea scrierilor ascunse despre daci. Mi-ar placea sa ma dau Lara Croft, dar stiu ca nu mi-ar iesi. Deocamdata

Raft: Baterea de câmpi | 39 Comentarii »
Vorbe de soi: dacomani

Scris de Aurora la 22 Gustar 2010

Ne-am întors, cu o saptamâna întârziere si mai putini decât am plecat.

Cerem iertare clientilor, partenerilor si colaboratorilor pentru întârzieri si disfunctionalitati, speram ca totul sa reintre în normal cât mai repede.

Alex a demisionat. Îi uram succes pe noul drum pe care si l-a ales si îi multumim pentru contributia lui la cresterea Editurii Dacica.

Raft: Uncategorized | 4 Comentarii »
Vorbe de soi: