Anunt Scoala de Toamna din Valea Alunului – editia III/2015

Centrul de Studii al Fundației Dacica anunță organizarea celei de-a treia ediții a Școlii de Toamnă din Valea Alunului pentru doctoranzi în Istorie Veche și Arheologie, care se va desfășura în perioada 3-11 octombrie 2015.

Scopul școlii este acela de a oferi doctoranzilor un cadru de întâlnire și dezbatere, posibilitatea contactului cu specialiști din mai multe centre universitare și cu abordări moderne în domeniu, precum și ocazia de a studia istoria „pe viu” la cele mai importante situri și monumente din zonă.

Școala are trei componenete de bază: un pachet de cursuri și workshop-uri, susținute de specialiști din mai multe centre universitare și de cercetare din întreaga țară, o sesiune de comunicări a doctoranzilor, precum și excursii de studiu la situri și monumente de epocă dacică, romană și medievală din zonă.

Cheltuielile de cazare, masă, transport local, precum și cheltuielile necesare desfășurării activităților din program sunt suportate de organizatori.

Sunt disponibile 12 locuri, dintre care 2 sunt rezervate doctoranzilor din Republica Moldova. Înscrierile se pot face până în data de 1 august 2015.

Mai multe detalii pe pagina școlii,  la http://cercetare.dacica.ro/scoala-de-toamna

Vă așteptăm cu drag!

afis 2015 scoala

Cercetari la Sarmizegetusa Regia: cum a fost distrus ”turnul circular”

Nu l-au cercetat, nu l-au publicat, nu au manifestat nici cel mai mic interes pentru el, ba mai mult, au lăsat buldozerele să treacă peste el. Este vorba despre un monument de la Sarmizegetusa Regia practic necunoscut publicului larg, o construcție circulară, probabil unică în lumea dacică, distrusă în 1980 cu ocazia programului de conservare a cetății (ironic, nu-i așa?). Responsabili: arheologii care „stăpâneau” cetatea la acea vreme. Dacă tot nu exista altă soluție, dacă tot era musai să fie distrus, cel puțin să îl fi documentat temeinic, desenat, fotografiat, cercetat în amănunt. Dar nu, singurele informații pe care le avem despre acest monument dispărut datează din 1804 – ce noroc cu austriecii aceia trimiși de Fisc să scotocească situl…

Despre această crimă culturală, tăinuită până acum, tratează raportul de cercetare „Distrugerea turnului circular de la Sarmizegetusa Regia”, din cadrul proiecutului „Lucrările de conservare a cetății Sarmizegetusa Regia din 1980”, derulat de Centrul de Studii al Fundației Dacica. Raportul poate fi citit AICI.

turn disparut2_resize
Locul în care s-a aflat construcția circulară

 

Simpozionul National din Valea Alunului, editia a II-a, 8-10 mai 2015

 

AFIS 2015 FINAL_resize

Al doilea simpozion ştiinţific organizat de Fundaţia Dacica, între 8-10 mai 2015, la pensiunea turistică din satul Alun, va fi dedicat unui domeniu de nişă, cel puţin în România. La acest moment istoric se vorbeşte relativ mult despre „peisaje arheologice”, iar subiectul pare să aibă o considerabilă popularitate pe reţelele de socializare, dar şi pe reţelele de ştiinţă, precum Academia.edu. În realitate, metodologia „landscape” şi instrumentele asociate – precum aplicaţiile din clasa GIS – sunt încă sub embargoul necunoaşterii, lista potenţialilor contributori fiind relativ scurtă.

Tema generală a simpozionului – propusă de Fundaţia Dacica – este mai mult decât binevenită. Este de dorit ca cei câţiva arheologi preocupaţi de relaţia dintre mediu şi societăţile din trecutul mai mult sau mai puţin îndepărtat să se cunoască mai bine, atât la nivelul relaţiei personale, cât şi la nivelul preocupărilor ştiinţifice. Dacă istoria arheologiei româneşti – cu referire, desigur, la cea practicată în interiorul graniţelor României, sau de cetăţeni români, indiferent unde activează – este una a „secretului profesional” şi a personalităţilor puternic profilate, emanciparea în zona aplicaţiilor GIS este condiţionată de capacitatea de cooperare. Viteza cu care se produce inovaţia pentru aplicaţiile informatice – foarte mare exact pe segmentul de interes – face ca soarta „lupilor singuratici” să nu fie deloc una bună, prognoze favorabile existând însă, cert, pentru „haitele” bine organizate. Cooperarea pe segmentul tehnologic, fie sub forma unor consfătuiri periodice, fie sub forma partajării unor resurse, nu exclude performanţa individuală şi competitivitatea (sau competiţia), ci doar o pregăteşte. Dacă acest lucru se va înţelege şi pe o piaţă arheologică atât de dominată de individualism, atunci avem premisa unei dezvoltări mai dinamice în perioada imediat următoare.

Fără a ne propune, la acest moment, realizarea unor conexiuni instituţionalizate, dorim să edificăm relaţii profesionale bazate pe partajarea resurselor tehnologice – resurse extrem de limitate într-o ţară în care investiţia în cercetare se zbate undeva între 0,2-0,3% din PIB; şi dacă nu putem să sperăm în creşterea spectaculoasă a resurselor financiare, putem spera în utilizarea lor mai raţională, evitând investiţii inutile sau neinspirate, iar faptul din urmă stă în puterea noastră să îl realizăm.

Organizatorii simpozionului speră ca întâlnirea de la Alun să fie primul pas către realizarea unei comunităţi informale a „arheologilor digitali”, a cărei activitate să compenseze absenţa cvasi-totală a interesului în curricula universitară, să uşureze tinerilor în curs de formare accesul la tehnologii de ultimă oră, pentru obţinerea unor competenţe de rang european.

Dr. Eugen S. Teodor

_______________________________________

Comitetul științific

dr. Eugen S. Teodor

dr. Magdalena M. Ştefan

dr. Vlad Lăzărescu

Comitetul de organizare

Aurora Pețan

Raluca Eliza-Bătrînoiu

Marian Coman

cercetare.dacica.ro/simpozion

_______________________________________

PROGRAM

Vineri, 8 mai 2015

 

10:00

Cuvânt de deschidere din partea Fundației Dacica

  Dr. Eugen S. TEODOR, cuvânt introductiv: „Landscape archaeology” în căutarea dreptului de cetate, în arheologia românească

Sesiune de comunicări. Partea I

Moderator: Dr. Habil. Coriolan Horațiu Opreanu

 

10:30 Dr. Dorel MICLE – Universitatea de Vest Timișoara

Particularităţi ale analizei geomorfologice în arheologia peisajului

11:00 Dr. Constantin HAITĂ – Muzeul Național de Istorie a României, Centrul Național de Cercetări Pluridisciplinare, București

Tell-urile gumelnițene de la Dunărea de Jos. Condiții geomorfologice pentru reconstituirea peisajului

11:30 Dr. Cosmin SUCIU, Dr. Victor BUNOIU – Muzeul Banatului Timișoara

Distrugerea movilelor de pământ din Banat. Studiu de caz: zona Dudeștii Vechi, Teremia Mică, Vâlcani

12:00 Dr. Andrei ASĂNDULESEI – Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Științe, Platforma de Cercetare Interdisciplinară Arheoinvest, Iași

Dr. Ionuț Cristi NICU – Departamentul de Cercetare Interdisciplinar – Domeniul Științe, Platforma de Cercetare Interdisciplinară Arheoinvest, Iași

Dr. Robin BRIGAND – Lab. Trajectoires (UMR CNRS 8215), Maison Archéologie et Ethnologie, 21 allée de l’Université, 92023 Nanterre cedex.

Dr. Radu PÎRNĂU – Colectivul de Geografie, Academia Română, Filiala Iași

Dr. Alin MIHU-PINTILIE – Institutul de Arheologie, Academia Română, Filiala Iași

Analize GIS și investigații non-invazive în situri arheologice preistorice din nord-estul României

12:30 Pauză de cafea
13:00 Drd. Alexandru HEGYI – Universitatea de Vest Timișoara

Între eficiență și redundanță – modele predictive în arheologie

13:30 Dr. Maria-Magdalena ȘTEFAN – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca

Dr. Dan ȘTEFAN – Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București

Peisaje arheologice la finele celei de-a doua epoci a fierului în sud-estul Transilvaniei

14:00 Dr. Aurora PEȚAN – Centrul de Studii al Fundației Dacica

Peisaje terasate în zona capitalei Regatului Dac

14:30 Pauză de prânz

  

Sesiune de comunicări. Partea a II-a

Moderator: Dr. Dorel Micle

 

16:00 Dr. Vlad Andrei LĂZĂRESCU – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca

Proiectul PoroLIMES. O abordare interdisciplinară a peisajului arheologic din zona de nord a frontierelor Daciei

16:30 Dr. Habil. Coriolan Horațiu OPREANU – Institutul de Arheologie și Istoria Artei Cluj-Napoca

Rezultate științifice recente si perspective de viitor in studiul sectorului de limes din zona Porolissum

17:00 Drd. Andrei STAVILĂ –  Universitatea de Vest Timișoara

Structuri liniare de pământ din Banat în contextul arheologiei peisajului. Valul roman III

17:30 Dr. Alexandra TEODOR –  Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București

Integrare de surse cartografice pentru zone urbane. Studiu de caz: Mangalia

18:00 Pauză de cafea
18:30 Dr. Eugen S. TEODOR – Muzeul Național de Istorie a României București

Contribuții ale cartografiei și toponimiei la reconstrucția peisajului istoric

19:00 Drd. Ünige BENCZE – Central European University Budapest

Landscape or land use? At the Pauline monastery from Sâncraiul de Mureş

19:30 Dr. Mihai FLOREA – Muzeul Național de Istorie a României București

De la Ilfovul istoric la Regiunea de dezvoltare București-Ilfov. Analiza patrimoniului imobil

  

Sâmbătă, 9 mai 2015

Excursie documentară

 Duminică, 10 mai 2015

Plecarea participanților

 

Calatorie în istorie – Scoala altfel 2015 la Fundatia Dacica

Și în acest an ne-am întâlnit cu copiii cei isteți, curioși și întreprinzători ai Școlii Generale din Boșorod. Le-am povestit despre daci și despre cum își construiau ei cetățile, am vizitat Cetatea dacică Piatra Roșie și am meșterit machete de murus dacicus care au conținut elementele de bază ale unei astfel de construcții. Cele două echipe de mici arhitecți și constructori s-au organizat perfect, și-au calculat materialul și timpul, și-au împărțit sarcinile și au dus la bun sfârșit proiectul cu brio. Felicitări copiilor și celor trei profesori care i-au însoțit, suntem mândri că în Boșorod există astfel de copii și îi așteptăm și de 1 iunie!

Sa stii mai multe, sa fii mai bun! – editia 2015

 

AFIS SCOALA ALTFEL 2015 low

În cadrul săptămânii activităților extrașcolare – ediția 2015 „Să știi mai multe, să fii mai bun!”, Fundația Dacica organizează, în data de 9 aprilie 2015, programul „Călătorie în istorie. Cum și-au construit dacii cetățile”, la sediul său din satul Alun, com. Boșorod, jud. Hunedoara.

Programul va include: o vizită ghidată la cetatea dacică Piatra Roșie (dacă starea vremii o va permite); o lecție de arhitectură dacică; activități practice: executarea unor machete de zid de cetate dacică, în tehnica murus dacicus; jocuri educative; prezentări multimedia; gustare de prânz.

Programul este realizat în colaborare cu Școala Generală Boșorod, cu Centrul de Studii al Fundației Dacica și cu Pensiunea Dacica. Ghidajul și lecția teoretică vor fi asigurate de un doctorand în istorie. Realizarea machetelor va fi coordonată de un arhitect.

Detalii despre ediția anterioară pot fi găsite AICI.

 

Cetatea dacica de pe Vârful lui Hulpe – raport de cercetare

Enigmatica cetate dacică de pe Vârful lui Hulpe este cea mai apropiată cetate de Sarmizegetusa Regia. Nu a fost niciodată cercetată de arheologi și nu a fost nici măcar vizitată de aceștia, în ultimii 50 de ani, fapt ce reiese din informațiile publicate. Puțini sunt cei care știu cu adevărat unde se află această cetate (iar între aceștia nu se numără cei care au furnizat informațiile pentru Repertoriul Arheologic Național, în care cetatea este localizată pe Dealul Ulmului).

vulpe si comarnicelul
Vârful lui Hulpe (dreapta) și Comărnicelul Cetei (stânga)

Cetatea este înconjurată de numeroase așezări mai mici sau mai mari, compacte sau răsfirate, între care se numără a doua așezare ca mărime după cea de pe Dealul Grădiștii, alcătuită din cca 40 de terase. Nici aici nu s-au făcut niciodată cercetări, cu excepția a două sondaje în anul 1958.

Versantul pe care se află așezarea de pe Comărnicelul Cetei, văzut de pe platoul cetății
Versantul pe care se află așezarea de pe Comărnicelul Cetei, văzut de pe platoul cetății

Proiectul „Dava de pe Valea Anineșului”, derulat de Centrul de Studii al Funației Dacica, are ca scop strângerea de informații bibliografice, topografice și toponomastice cu privire la această cetate și la așezările din arealul său, precum și interpretarea lor. Aceste date au fost adunate pe parcursul unui an, incluzând o serie de deplasări la fața locului și o anchetă toponomastică în rândul localnicilor.

IMG_8997_resize
Terasă în așezarea civilă de pe Comărnicelul Cetei

Primul raport de cercetare, publicat în data de 12 martie 2015, are în vedere cetatea dacică de pe Vârful lui Hulpe, urmând ca așezărilor să li se dedice un studiu aparte.  Raportul poate fi accesat AICI.

Excursie documentara pe Valea Aninesului – martie 2015

Am așteptat topirea zăpezii pentru a reveni pe Valea Anineșului, unde se află enigmatica cetate dacică de pe Vârful lui Hulpe și a doua așezare civilă ca mărime după cea de pe Dealul Grădiștii. Ambele sunt neinvestigate de arheologi, iar puținele informații existente sunt confuze. Deplasarea face parte din proiectul de cercetare „Dava de pe Valea Anineșului”, desfășurat de Centrul de Studii al Fundației Dacica.

Întinsele terase din așezarea de pe Comărnicelul Cetei, acoperite complet de pădure și întinzându-se pe toată fața însorită a dealului, îi așteaptă pe arheologii viitorului să le acorde atenție.

IMG_9003_resize

Terasele, în număr de cca 40, sunt grupate pe trei interfluvii de torenți, alcătuind adevărate „cartiere”.

IMG_9009_resize

IMG_9013_resize

Ne-am bucurat  și de covoarele de ghiocei de pădure și de primele frunze de leurdă, în pădurea tăcută de secole.

IMG_8987c_resize

IMG_8992c_resize

Primul raport de cercetare rezultat în urma acestor deplasări din cadrul proiectului va fi publicat în cursul lunii martie 2015 și se va axa pe cetatea de pe Vârful lui Hulpe, urmând ca așezării civile să i se dedice un studiu aparte în viitorul apropiat.

Proiectul BiblioDac – etapa martie 2015

Proiectul  bibliografiei cetăților și așezărilor dacice din Munții Șureanu continuă cu capitolele dedicate cetăților Piatra Craivii, Tilișca și Ardeu. Unele lucrări pot fi consultate online. Bibliografiile sunt în continuă actualizare. Ne puteți semnala lucrări care lipsesc din listă, la datele noastre de contact: http://sarmizegetusa.org/. Detalii depsre proiectul nostru găsiți pe pagina Centrului de Studii al Fundației Dacica: http://cercetare.dacica.ro/proiect/18

Vă mulțumim!

coperta proiect2

 

Excursie documentara la situl dacic de la Fetele Albe

Am profitat de o zi caldă de ianuarie și am ieșit pe teren, să mai vedem câte ceva din cele lăsate de daci în urma lor. Am ales Fețele Albe, o așezare civilă dacică situată aproape de Sarmizegetusa Regia. Am lăsat mașina la gura Văii Albe, la barieră, și am semnat o declarație pe proprie răspundere că nu vom merge la Sarmizegetusa Regia, unde pe perioada iernii nu se poate ajunge decât cu aprobare din partea administrației monumentului.

IMG_8691_resize
Poteca spre așezarea dacică
IMG_8698_resize
Una dintre numeroasele terase ale așezării

Situl de la Fețele Albe se întinde pe mai multe terase, dintre care 5 (cunoscute sub numele de „Șesul cu Brânză”) au atras atenția cercetătorilor prin monumentalitatea zidurilor de terasă, ridicate în tehnica murus dacicus, prin bogăția materialului arheologic (ceramică pictată, importuri) și prin amenajările deosebite (podele decorate, conducte ceramice, canale de piatră etc.).  Cercetările s-au desfășurat în perioada 1965-1972.

IMG_8707_resize
Pădurea e stăpână peste așezare
IMG_8758_resize
Colț de zid rotunjit, o raritate în arhitectura dacică

 Nu este prima noastră excursie la acest sit, pe care îl cunoaștem deja destul de bine, așa încât, de data asta, ne-am concentrat atenția asupra elementelor de arhitectură sacră.

Pe terasa III a existat un templu circular, cu diametrul de 10,80 m, delimitat prin stâlpișori de calcar. Astăzi mai sunt în picioare doar câțiva stâlpi, monumentul, lipsit de orice protecție, fiind aproape complet distrus (de intemperii, de vegetație, de turiști). Ca și la cele două temple circulare de la Sarmizegetusa Regia, existau două feluri de stâlpi – unii subțiri și înalți, iar alții scunzi și lați, care alternau după o anumită formulă.

IMG_8846_resize
Stâlpi din templul circular

Pe terasa I, în interiorul unei locuințe circulare, au fost găsite câteva elemente ce proveneau de la un templu de andezit. Piesele au fost refolosite, în scopuri care astăzi ne scapă. Este vorba de un stâlp de calcar, de trei stâlpi de andezit cu secțiune rectangulară, înalți de cca 1 m și cu vârful retezat, foarte asemănători cu cei de la templele rectangulare de andezit de pe terasa XI a Sarmizegetusei Regia, și de un bloc de andezit la colțul unui templu, de asemenea foarte asemănător cu blocurile de la templele din capitală. Rămâne un mister unde se află templul din care au fost aduse aceste piese.

IMG_8740_resize
Bloc de andezit de la colțul unui templu

Am identificat doi dintre cei trei stâlpi de andezit pomeniți în raportul de săpătură și blocul de colț. Cel de-al treilea este probabil acoperit de vegetația bogată sau de frunze și pământ. Nu i-am putut da de urmă din pricina tufelor de spini care împânzeau zona.

IMG_8790_resize IMG_8714_resize

Situl este neîngrijit, nu a beneficiat niciodată de lucrări de conservare (exceptând simpla acoperire cu pământ a săpăturilor), iar de curând un fag s-a prăbușit peste vestigii.

IMG_8826_resize

 Va urma… 🙂 (O altă zi cu soare, o altă excurise)

Un nou proiect stiintific încheiat: Drumul pavat de la Sarmizegetusa Regia

În data de 14 ianuarie s-a încheiat proiectul „Drumul pavat de la Sarmizegetusa Regia”, desfășurat de Centrul de Studii al Fundației Dacica (http://cercetare.dacica.ro/proiect/31). Îi mulțumim pentru colaborare lui Mihai Stancu (www.romaniadevis.ro), care a făcut prima reconstituire virtuală 3D a acestui monument.

Deși constituie unul dintre monumentele cele importante și interesante ale Sarmizegetusei Regia, drumul pavat care leagă poarta de est a cetății de zona sacră a fost prea puțin cercetat și se știu puține lucruri despre el. Mai mult, restaurarea pe care o vedem azi la fața locului nu a respectat detalii importante ale monumentului original și implică doar un segment de pavaj, astfel încât ceea ce văd astăzi turiștii este destul de departe de ceea ce vedeau dacii acum 2000 de ani.

Proiectul și-a propus să adune informațiile disponibile cu privire la drumul pavat și să le analizeze, pentru a obține o sinteză cu privire la stadiul actual al cercetărilor, la relațiile acestuia cu alte monumente învecinate, la implicațiile pe care detectarea acestor relații le are pentru determinarea etapelor și cronologiei întregului ansamblu de construcții – atât cu caracter religios, cât și militar – de la Sarmizegetusa Regia, precum și la chestiunea stării de conservare, a restaurării și promovării monumentului.

Raport final: Drumul pavat de la Sarmizegetusa Regia, Rapoartele Centrului de Studii al Fundației Dacica, 3, 2015, p. 34-59.

10710897_1513850672205254_3046946772496797923_n