Cum mi s-a interzis să particip la ședința „Cetățile dacice din Munții Orăștiei, 20 de ani de la recunoașterea UNESCO”
Pentru că am văzut tot felul de interpretări, am considerat util să scriu aici toate detaliile incidentului din data de 18 aprilie 2019, când nu mi s-a permis să particip la ședința de la Deva cu tema „Cetățile dacice din Munții Orăștiei, 20 de ani de la recunoașterea UNESCO”.
În data de 17 aprilie 2019 Comisia Parlamentară Permanentă UNESCO a publicat pe pagina sa de facebook un anunț cu privire la desfășurarea următoarei sale ședințe. Aceasta urma să aibă loc a doua zi, 18 aprilie, începând cu ora 10, la Deva, și se dorea a fi un omagiu adus Zilei Internaționale a Monumentelor și Siturilor. Pe ordinea de zi se afla subiectul „Cetățile dacice din Munții Orăștiei, 20 de ani de la recunoașterea UNESCO”. La ședință fuseseră invitați reprezentanți ai mai multor instituții cu atribuții legate de aceste cetăți, precum și specialiști.
Am vrut să participăm și noi, reprezentanții Fundației Dacica, la această ședință, la care se anunțau soluții pentru deblocarea situației cetăților și constituirea unui grup de lucru. Nu fuseserăm invitați, dar noi niciodată nu suntem invitați, așa încât am încercat să contactăm Comisia, pentru a solicita să fim primiți și noi la ședință. Nu am găsit nici un număr de telefon și nici o adresa de email pe internet. Am trimis un mesaj pe pagina de facebook a Comisiei, în care spuneam că vom fi și noi acolo și îi rugam să îi anunțe pe organizatori, ca să nu fie probleme. Nu am primit răspuns.
A doua zi ne-am prezentat la sediul Consiliului Județean Hunedoara cu puțin înainte de ora 10, eu, Marian Coman (vicepreședinte al Fundației) și Teodora Uță (responsabil programe). În curtea instituției ne-am întâlnit cu mai multe persoane cunoscute, care veniseră în același scop. Am intrat împreună în clădire și am urcat la etaj, unde se află sala de ședințe. În dreapta ușii se afla o masă, pe care se găseau câteva foi de hârtie tipărite cu numele participanților și datele lor de contact. Pe una dintre foi se aflau nume scrise de mână, iar participanții continuau să se înscrie pe acea listă. Am început să îmi scriu și eu numele, la poziția (cred) 74 pe listă, dar am fost întreruptă de un domn care a venit direct la mine, s-a prezentat ca fiind Bogdan Hăulică, consilier al prefectului (parcă? nu am reținut exact), și m-a întrebat dacă am invitație. A venit țintit, foarte probabil trimis de cineva care m-a recunoscut. Eu nu l-am mai întâlnit niciodată până atunci. M-am prezentat și eu și i-am spus că nu am invitație. Mi-a spus că nu pot participa dacă nu am fost invitată. I-am spus că aș dori totuși să particip. A insistat că nu se poate, nu am voie să intru în sală și a adăugat că invitațiile au fost trimise de Comisia Parlamentară, iar Consiliul Județean este doar gazdă, nu are nici o vină. Nu am mai insistat. Am lăsat rubrica completată doar pe jumătate în listă și am plecat.
Pe la prânz am postat pe facebook o fotografie cu mine în fața clădirii Consiliului Județean Hunedoara, făcută chiar în acea dimineață la ieșirea din clădire, relatând incidentul. Am spus în postare că am fost scoasă afară pentru că nu aveam invitație și că este adevărat că nu am avut invitație, dar că am dorit să particip fie în calitate de președinte al Fundației Dacica, ONG-ul care a sesizat UNESCO cu privire la situația cetăților și care a determinat punerea în mișcare a acestei Comisii Parlamentare, fie în calitate de specialist. Incidentul a fost preluat de un ziar.
A doua zi, pe 19 aprilie, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Județean Hunedoara, Melania Iscru, a transmis presei că nu am fost scoasă afară, ci doar am fost întrebată dacă am invitație. Sigur că nu am fost scoasă afară cu forța. Dar dat fiind că nu am fost lăsată să mă înscriu pe listă și mi s-a spus, de două ori, că nu am voie să particip, am considerat că sunt „dată afară”. Nu la modul brutal, fizic, dar era evident că sunt alungată, că trebuie să plec, nu aveam de ce să rămân în clădire, pe hol.
Iscru a mai afirmat că „toți invitații au fost trecuți pe o listă, care trebuia semnată la intrare”. Așa cum am arătat mai sus, au fost destui cei care nu erau pe listă și s-au adăugat la sfârșitul listei.
Aceeași purtătoare de cuvânt afirmă că și Consiliul Județean a trimis invitații, contrazicându-l pe Bogdan Hăulică. Și precizează că „Aurora Pețan nu a fost invitată nici de comisie, nici de noi.” Este adevărat, am recunoscut și eu în postarea mea că nu am fost invitată. Nu sunt absolut niciodată invitată, deși toată lumea mă cunoaște, în toate instituțiile din județ, și toți îmi știu activitatea. Cum am arătat, am încercat că contactez Comisia pentru ca să fiu primită la ședință. Am aflat ulterior că ședințele comisiilor parlamentare și ale consiliilor județene sunt publice și nu aveau dreptul să mă împiedice să particip.
Tot în data de 19 aprilie, senatorul Mihai Goțiu, care a participat la această ședință și a fost înștiințat de cineva în legătură cu acest incident, a comentat pe pagina sa de facebook atitudinea organizatorilor și mi-a cerut scuze pentru ce s-a întâmplat (deși nu era deloc responsabil):
Vestea mai puțin bună e legată de incidentul despre care am aflat după ședința desfășurată la sediul Consiliul Județean Hunedoara. Mai exact de faptul că arheologului Aurora Pețan i s-a interzis să participe la ședința Comisiei UNESCO de către reprezentanții Consiliului Județean, pe motiv că n-ar fi avut ”invitație”. Îi informez pe această cale, și o voi face și în mod oficial, pe membrii CJ Hunedoara că lucrările comisiilor parlamentare SUNT PUBLICE. Doar în mod excepțional și doar în urma unui vot al membrilor Comisiei se poate decide altfel și doar în situații excepționale și argumentate, ceea ce nu a fost cazul.
Chiar dacă s-a desfășurat la sediul CJ Hunedoara, ședința a fost una a Comisiei UNESCO, nu a CJ și o decizie privind participarea/ neparticiparea la ședință a vreunei persoane putea să fie luată doar de Comisie. Îmi exprim speranța că, pe viitor, și ședințele CJ Hunedoara vor fi publice, așa cum e normal și legal.
I-am informat pe membrii Comisiei legat de acest incident, îmi cer scuze d-nei Aurora Pețan pentru ceea ce i s-a întâmplat și mă voi asigura că punctul ei de vedere va fi prezentat Comisiei UNESCO și dezbătut într-o ședință ulterioară. Patrimoniul cultural aparține tuturor cetățenilor români și orice propunere sau punct de vedere (cu atât mai mult unul avizat) este binevenit.
Mai adaug în încheiere că Fundația Dacica își are sediul de 10 ani în satul Alun, lângă Cetatea dacică Piatra Roșie, și desfășoară o intensă activitate de cercetare, protejare și promovare a patrimoniului culural al zonei. Între rezultatele acestor cercetări se află și cartea Sarmizegetusa Regia – Redescoperirea cetății, precum și un număr mare de studii, articole și conferințe. Totodată, Fundația Dacica este membră a rețelei internaționale de ONG-uri pentru Patrimoniul Mondial World Heritage Watch.
Niciodată, în acești 10 ani, reprezentanții Fundației nu au fost invitați de către autorități la nici o ședință și nu li s-a cerut părerea cu privire la aceste cetăți. Noi suntem cei care am semnalat că raportul trimis către UNESCO cu privire la cetățile dacice e plin de date false și am făcut o evaluare a acestuia. Tot noi am sesizat World Heritage Centre cu privire la situația reală a cetăților și la datele false din raport. Centrul Mondial a reacționat imediat și a cerut statului român un raport detaliat cu privire la starea cetăților, fapt care a pus în mișcare această Comisie Parlamentară. Foarte probabil această ședință de la Deva nici nu ar fi avut loc, dacă nu ar fi existat sesizarea noastră. Nu este surprinzătoare atitudinea Consiliului Județean față de noi: noi am dezvăluit că datele false din raportul către UNESCO au fost furnizate chiar de către CJ Hunedoara, prin managerul de sit Cătălin Cristescu, care a ocupat acest post în perioada 2014-2016, fiind numit prin decizie a Președintelui CJ. Cristescu nu doar că nu a fost sancționat, ci chiar a participat la ședința din 18 aprilie, în calitate de specialist.
