![\"piatra-craivii_oiejdea_resize\"](\"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-content\/uploads\/2016\/11\/Piatra-Craivii_Oiejdea_resize.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/p>\n
Craiva Veche<\/strong><\/p>\n Am \u00eent\u00e2lnit p\u00e2n\u0103 acum mai multe a\u0219ez\u0103ri p\u0103r\u0103site \u0219i cred c\u0103 fiecare sat moare \u00een felul lui. Chiar dac\u0103 natura se \u00eenst\u0103p\u00e2ne\u0219te p\u00e2n\u0103 la urm\u0103 peste tot locul l\u0103sat pustiu, chiar dac\u0103 dup\u0103 zeci, apoi sute de ani, totul dispare, fiecare loc abandonat intr\u0103 \u00een uitare \u00eentr-un chip anume.<\/p>\n Undeva \u00een comuna\u00a0Cric\u0103u, \u00een jude\u021bul Alba, umbra satului Craiva Veche \u00eenc\u0103 mai vegheaz\u0103 asupra Pietrei Craivii, pe care s-a aflat c\u00e2ndva o cetate dacic\u0103. Satul a fost distrus par\u021bial de o alunecare de teren acum o jum\u0103tate de veac \u0219i locuitorii s\u0103i s-au mutat mai spre vale. Casele lor s-au pr\u0103p\u0103dit, iar ast\u0103zi se mai v\u0103d doar garduri de piatr\u0103 n\u0103p\u0103dite de buruieni, c\u00e2te un cadru de u\u0219\u0103 singuratic\u00a0\u0219i sc\u0103ri care duc spre cer. Numai biserica\u00a0mai are ziduri \u00een picioare, iar pe sub h\u0103\u021bi\u0219uri\u00a0se mai pot z\u0103ri f\u00e2nt\u00e2ni p\u0103r\u0103site sau beciuri \u00een care odinioar\u0103 se odihneau butoaiele cu vestitul vin al Bucerdei.<\/p>\n Biserica din Craiva Veche<\/p><\/div>\n Peste urma acestui sat p\u0103r\u0103sit de oameni, dar \u00eenst\u0103p\u00e2nit de p\u0103s\u0103ri \u0219i de jivinele p\u0103durii, \u0219i-a a\u0219ternut \u00eentr-o zi vatra un om. Iar de atunci, satul a \u00eenceput s\u0103 capete iar via\u021b\u0103.<\/p>\n C\u0103l\u0103uza<\/strong><\/p>\n Era o zi rece de martie, c\u00e2nd omul a venit \u00een Craiva cea uitat\u0103, a dat ochii roat\u0103 \u0219i \u0219i-a g\u0103sit locul. \u0218i-a construit aproape de biseric\u0103 o c\u0103su\u021b\u0103 din lemn \u0219i un mic atelier de fier\u0103rie, s-a \u00eemprietenit \u00eent\u00e2i cu corbii, lupii\u00a0\u0219i cerbii, apoi cu oamenii din satul nou. Se ocup\u0103 de fier\u0103rie antic\u0103, fabric\u0103 arme dacice, re\u00eenvie un me\u0219te\u0219ug \u0219i un loc. Vorbe\u0219te cu animalele, cunoa\u0219te toate ierburile de leac, \u0219tie unde \u00ee\u0219i are cuib fiecare pereche de zbur\u0103toare \u0219i e convins c\u0103 rostul fiec\u0103ruia dintre noi este s\u0103 lase \u00een urm\u0103 lumea pu\u021bin mai bun\u0103 dec\u00e2t a g\u0103sit-o. \u00cel cheam\u0103 Emanuel Bezeri\u021b\u0103, dar \u00ee\u0219i spune Komakiza. El a fost c\u0103l\u0103uza mea la Piatra Craivii.<\/p>\n Piatra Craivii<\/strong><\/p>\n Satul vechi se afl\u0103 la vreo 4 kilometri de Piatra Craivii. E zi de toamn\u0103 t\u00e2rzie, cu creste limpezi \u0219i ce\u021buri cobor\u00e2te pe v\u0103i.\u00a0Drumul p\u00e2n\u0103 la spinarea de piatr\u0103 \u00ee\u021bi spune\u00a0o parte din povestea acelui loc: tot peisajul este dominat cu fal\u0103 de aceast\u0103 st\u00e2nc\u0103 izolat\u0103, \u00een piatra c\u0103reia a fost zidit\u0103 o cetate. Toate v\u0103ile, dealurile, drumurile, potecile, izvoarele graviteaz\u0103 \u00een jurul s\u0103u \u0219i i se supun.<\/p>\n V\u00e2rful are\u00a0altitudinea maxim\u0103 de 1078 m, o form\u0103 foarte particular\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103 a fost un reper vizual timp de milenii. De altfel, urmele de locuire dateaz\u0103 din eneolitic \u0219i se \u00eentind p\u00e2n\u0103 dincolo de Evul Mediu. St\u00e2nca este t\u0103iat\u0103 \u00een mai multe locuri, pe pantele mai domoale, unde au fost amenajate c\u00e2teva\u00a0terase. Pe partea ei cea mai \u00eenalt\u0103 se afl\u0103 un mic platou, \u201eacropola\u201d.<\/p>\n P\u0103\u0219unile \u0219i izvoarele din jurul crestei \u021bin \u00een via\u021b\u0103 c\u00e2teva st\u00e2ne. Urcu\u0219ul nu este u\u0219or, dar e accesibil unui turist hot\u0103r\u00e2t. Masivul e \u00eenconjurat de pr\u0103p\u0103stii pe trei laturi, a\u0219a c\u0103 e\u0219ti obligat s\u0103 urci dinspre sud, pe panta mai domoal\u0103, care \u00een trecut a fost fortificat\u0103.\u00a0Nu sunt pu\u021bini cei care r\u0103m\u00e2n la poale, prea \u00eensp\u0103im\u00e2nta\u021bi\u00a0sau prea lenevo\u0219i pentru \u00eent\u00e2lnirea cu \u00een\u0103l\u021bimile.<\/p>\n Komakiza salt\u0103 u\u0219or peste pietre, \u00eenaintea mea, f\u0103r\u0103 s\u0103 se uite \u00een urm\u0103. Se preface indiferent, dar \u0219tiu c\u0103 ciule\u0219te urechile s\u0103 aud\u0103 unde calc \u0219i se uit\u0103\u00a0cu coada ochiului s\u0103 se asigure c\u0103 aterizez \u00een siguran\u021b\u0103 de fiecare dat\u0103. Apoi, pare s\u0103 aib\u0103 \u00eencredere \u00een pasul meu, \u0219tie c\u0103 iubesc \u00een\u0103l\u021bimile \u0219i dacii.<\/p>\n Castrul\u00a0medieval<\/strong><\/p>\n Primele cercet\u0103ri arheologice s-au f\u0103cut prin 1960 \u0219i au vizat fortifica\u021bia medieval\u0103 de pe platoul superior, dar era deja bine documentat\u0103 \u0219i o locuire dacic\u0103, at\u00e2t prin diverse materiale g\u0103site \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, c\u00e2t \u0219i prin blocurile de calcar \u201ecu babe\u201d folosite de s\u0103teni la temeliile caselor \u0219i \u0219urilor. Locul fusese valorificat \u00eenc\u0103 din perioada de tranzi\u021bie la epoca bronzului (cultura Co\u021bofeni) \u0219i bronzul mijlociu (culturile Wiettenberg \u0219i Otomani), apoi de daci (sec. II \u00ee.Hr. – I d.Hr.) \u0219i ulterior, dup\u0103 mai mult de un mileniu de pauz\u0103.<\/p>\n Fortifica\u021bia medieval\u0103<\/p><\/div>\n \u00cen a doua jum\u0103tate a\u00a0sec. al XIII-lea pe \u201eacropol\u0103\u201d a fost construit\u0103 o fortifica\u021bie, \u00een parte cu elemente din vechea cetate dacic\u0103, ce avea s\u0103 joace rolul de cetate regal\u0103. A purtat numele de \u201eCetatea Caprei\u201d \u0219i a func\u021bionat permanent p\u00e2n\u0103 \u00een secolul urm\u0103tor. La \u00eenceputul sec. al XVI-lea locul era folosit ca ascunz\u0103toare de haiduci \u0219i a continuat s\u0103 fie utilizat, sporadic, ca loc de refugiu de popula\u021biile din apropiere, p\u00e2n\u0103 \u00een sec. al XVII-lea.\u00a0O groap\u0103 cu mai multe schelete decapitate s-a g\u0103sit pe acropol\u0103, depun\u00e2nd m\u0103rturie pentru un teribil masacru din care nu au sc\u0103pat nici femeile \u0219i copiii, datorat oamenilor lui Basta, \u00een vremea\u00a0de dup\u0103 dup\u0103 asasinarea lui Mihai Viteazul.<\/p>\n Apoulonul dacilor<\/strong><\/p>\n Dar ce m\u0103 interesa pe mine era, desigur, cetatea dacilor. Semne ale existen\u021bei unei fortifica\u021bii dacice \u00een apropiere sunt vizibile \u00eenc\u0103 din satul vechi: \u00een zidul bisericii se afl\u0103 \u00eencastrate blocuri din calcar cu \u201ebabe\u201d, care provin f\u0103r\u0103 nici o \u00eendoial\u0103 dintr-un zid de tip \u201emurus dacicus\u201d.<\/p>\n Blocuri dacice \u00een zidul bisericii din Craiva Veche<\/p><\/div>\n Fortifica\u021bia dacic\u0103 a fost dezvelit\u0103 de arheologi, at\u00e2ta c\u00e2t\u0103 a mai r\u0103mas din ea \u00een urma alunec\u0103rilor \u0219i a interven\u021biilor ulterioare, \u00eens\u0103 eu nu i-am dibuit resturile pe platoul plin de vegeta\u021bie. Incinta avea 67 x 36 m, zidurile o grosime de cca 3 m, iar tehnica de construc\u021bie era asem\u0103n\u0103toare cu cea a fort\u0103re\u021belor din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei. Exist\u0103 \u0219i o particularitate, dictat\u0103 probabil de condi\u021biile dificile impuse de teren: blocurile orizontale alterneaz\u0103 cu st\u00e2lpi verticali din piatr\u0103, care dau o mai mare stabilitate pere\u021bilor.<\/p>\n Piatra Craivii – vedere aerian\u0103 (dup\u0103 Cristinel Plantos)<\/p><\/div>\n Cele mai spectaculoase amenaj\u0103ri sunt \u00eens\u0103 terasele, care \u00ee\u021bi atrag imediat privirea: semicirculare, t\u0103iate direct \u00een st\u00e2nc\u0103, sunt adev\u0103rate \u201ebalcoane\u201d suspendate. T\u0103ieturile, aproape chirurgicale, s-au p\u0103strat neatinse p\u00e2n\u0103 azi.<\/p>\n Terasa-balcon, t\u0103iat\u0103 \u00een piatr\u0103, pe care a existat un templu<\/p><\/div>\n T\u0103ietur\u0103 \u00een st\u00e2nc\u0103 la terasa-balcon<\/p><\/div>\n Pe unele dintre terase, dacii \u0219i-au amenajat temple rectangulare, ale c\u0103ror coloane din lemn se sprijineau pe plinte de piatr\u0103. Cercet\u0103rile recente, \u00eencepute \u00een 2005 sub coordonarea arheologilor Vasile Moga \u0219i Cristinel Plantos, au scos la iveal\u0103 mai multe construc\u021bii de cult, \u00eens\u0103, ca mai peste tot, lipsa fondurilor a dus la \u00eentreruperea s\u0103p\u0103turilor. Poate c\u0103 anii care vin vor fi mai buni \u0219i mai darnici cu cetatea de la Piatra Craivii.<\/p>\n Terasa B\u0103nu\u021bului, cu urmele unui templu cercetat \u00eencep\u00e2nd cu anul 2006<\/p><\/div>\n Foarte mare e bog\u0103\u021bia de piese de tot felul g\u0103site aici, semn al unui trai \u00eembel\u0219ugat: de la ceramic\u0103 pictat\u0103 la importuri de tot felul, de la unelte \u0219i arme la piese de harna\u0219ament, podoabe \u0219i monede.<\/p>\n Povestea cet\u0103\u021bii \u00eenc\u0103 se scrie. A fost precedat\u0103 de o locuire dacic\u0103 ce merge \u00eenapoi \u00een timp p\u00e2n\u0103 \u00een cea de-a doua jum\u0103tate a sec. al II \u00ee.Hr., \u00eentr-o vreme \u00een care Sarmizegetusa Regia \u00eenc\u0103 nu exista. Fortifica\u021bia a ap\u0103rut \u00eens\u0103 abia un secol mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd probabil o c\u0103petenie\u00a0s-a \u00eenst\u0103p\u00e2nit pe acel punct strategic ce domina Valea Mure\u0219ului. Apogeul dezvolt\u0103rii sale se situeaz\u0103 \u00een sec. I \u00ee.Hr., iar finalul ei se datoreaz\u0103 r\u0103zboaielor cu romanii. Totu\u0219i, unele construc\u021bii, cum este de pild\u0103 templul de pe terasa a V-a, \u00ee\u0219i \u00eenceteaz\u0103 existen\u021ba mai devreme cu un secol.<\/p>\n Este destul de cert\u0103 identificarea acestei cet\u0103\u021bi cu anticul Apoulon pomenit de Ptolemaios. Coordonatele oferite de geograf se potrivesc \u0219i nu e deloc o \u00eent\u00e2mplare c\u0103 st\u00e2nca se vede din Alba Iulia: ora\u0219ul roman Apulum, construit la doar 20 km de Piatra Craivii, avea s\u0103 preia numele fostei cet\u0103\u021bi dacice. Se zice c\u0103 puternicul centru al apulilor ar fi fost cel mai prestigios din afara Mun\u021bilor Or\u0103\u0219tiei.<\/p>\n Ce a mai r\u0103mas din panoul cet\u0103\u021bii<\/p><\/div>\n Komakiza vorbe\u0219te mult. Are un mod tainic de a comunica cu tot ce e \u00een jurul lui, dar unul obositor, pentru mine, de a comunica cu oamenii. \u00cei place s\u0103 vorbeasc\u0103, s\u0103 c\u00e2nte, s\u0103 fluiere, nu las\u0103 descoperit\u0103 nici o clip\u0103 de t\u0103cere. Nu spune nimic f\u0103r\u0103 rost, tot ce \u00eemi poveste\u0219te e interesant \u0219i cu miez, iar vocea lui are o rezonan\u021b\u0103 aparte, r\u0103sun\u0103 profund pe \u00een\u0103l\u021bime \u0219i \u00eentre st\u00e2nci. \u00cel pot asculta\u00a0ore \u00een \u0219ir, dar am nevoie \u0219i de clipe de lini\u0219te pentru a auzi\u00a0locul \u0219i cetatea.<\/p>\n Pove\u0219tile locului<\/strong><\/p>\n Ca \u00een jurul oric\u0103rei cet\u0103\u021bi b\u0103tr\u00e2ne, legendele au crescut \u0219i peste Piatra Craivii. Se spune c\u0103 aici \u0219i-ar fi g\u0103sit Decebal ultimul refugiu \u0219i aici ar fi r\u0103mas capul acestuia, dup\u0103 sinucidere. Moartea regelui este \u00eens\u0103 disputat\u0103 de mai multe locuri: acelea\u0219i legende circul\u0103 \u0219i \u00een jurul cet\u0103\u021bii Piatra Ro\u0219ie, unde Poiana Omului joac\u0103 rolul de ultim refugiu, la fel se poveste\u0219te \u0219i \u00een preajma Cet\u0103\u021bii Z\u00e2nelor de la Covasna. Dovezi nu avem, doar pove\u0219ti, iar capul ultimului rege \u0219tim c\u0103 a ajuns la Roma.<\/p>\n Desigur c\u0103 o asemenea cetate, ridicat\u0103\u00a0\u00een v\u00e2rf de st\u00e2nc\u0103, nu putea fi dec\u00e2t opera unor \u201euria\u0219i\u201d. Aceia\u0219i uria\u0219i despre care localnicii povestesc \u0219i \u00een zona cet\u0103\u021bilor din Mun\u021bii Or\u0103\u0219tiei, dar \u0219i \u00een multe alte p\u0103r\u021bi unde ruinele unor construc\u021bii monumentale au st\u00e2rnit uimire \u0219i au a\u021b\u00ee\u021bat imagina\u021bia.<\/p>\n Ca orice fort\u0103rea\u021b\u0103 care se respect\u0103, \u0219i Piatra Craivii are o poveste despre un tunel misterios, care leag\u0103 un pu\u021b din cetate cu un altul\u00a0din Cric\u0103u. Astfel de pu\u021buri \u0219i tuneluri sunt imaginate \u0219i la Piatra Ro\u0219ie, C\u0103p\u00e2lna, Sarmizegetusa Regia sau \u00een alte p\u0103r\u021bi.<\/p>\n Bine\u00een\u021beles, nu puteau lipsi pove\u0219tile despre comori fabuloase, la care oamenii pot avea acces doar o dat\u0103 la \u0219apte ani, c\u00e2nd st\u00e2nca se deschide pentru scurt timp. \u0218i despre oameni lacomi, \u00eenghi\u021bi\u021bi de st\u00e2nci, ale c\u0103ror vaiete se aud uneori din p\u00e2ntecul pietrei…<\/p>\n Epilog<\/strong><\/p>\n Fiecare cetate dacic\u0103\u00a0are personalitatea ei. Jocurile de imagini care mi se \u021bes \u00een minte c\u00e2nd p\u0103\u0219esc printre ruine construiesc, de fiecare dat\u0103, un profil \u00a0al cet\u0103\u021bii, care se transform\u0103 c\u00e2te pu\u021bin la fiecare nou\u0103 vizit\u0103. Piatra Craivii este pentru mine un loc s\u0103lbatic \u0219i m\u00e2ndru. Un loc nelini\u0219titor \u0219i dominator. Poteca \u00eengust\u0103 de pe creast\u0103, acropola \u00eenghesuit\u0103, ame\u021bitoare \u0219i b\u0103tut\u0103 de v\u00e2nturi, pr\u0103p\u0103stiile teribile, priveli\u0219tea v\u0103ii Mure\u0219ului \u0219i a crestelor \u00eenz\u0103pezite ale F\u0103g\u0103ra\u0219ului – nimic care s\u0103 \u00eemi dea sentimentul de lini\u0219te \u0219i protec\u021bie pe care \u00eel am la Piatra Ro\u0219ie. Cred \u00eens\u0103 c\u0103 pentru Komakiza este locul potrivit. Magician al focului, \u00eembl\u00e2nzitor al fierului, f\u0103uritor de arme \u0219i lupt\u0103tor aprig, \u0219i-a g\u0103sit cetatea-pereche.<\/p>\n Am plecat de la el\u00a0cu o traist\u0103 de nuci de Craiva \u0219i o bucat\u0103 de br\u00e2nz\u0103 de capr\u0103. M\u0103 g\u00e2ndesc uneori la el ca la fratele meu dac de peste Mure\u0219. Sper c\u0103 \u0219i-a terminat acoperi\u0219ul la colib\u0103, c\u0103 are lemne de foc \u0219i c\u0103 om\u0103tul nu \u00eei \u00eengroap\u0103 micul atelier. Avem multe \u00een comun – fiecare c\u00e2te o cetate de vegheat\u00a0\u0219i c\u00e2te o pustietate de \u00eembl\u00e2nzit. \u0218i \u0219tim am\u00e2ndoi c\u0103 fiarele p\u0103durii mai lesne se las\u0103 supuse dec\u00e2t pustiul omului.<\/p>\n _______________<\/p>\n Cei care doresc s\u0103 afle mai multe despre aceast\u0103 cetate, pot consulta bibliografia pe care am compilat-o aici<\/a><\/strong>.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" V\u0103zut\u0103\u00a0din goana ma\u0219inii, cu coada ochiului, Piatra Craivii te seduce timp de c\u00e2teva minute lungi c\u00e2nd ie\u0219i din Alba Iulia spre Teiu\u0219: un profil\u00a0de spinare potolit\u0103 \u00eemperecheat\u0103 cu o coast\u0103 abrupt\u0103 ce r\u0103sare din\u00a0nervura de calcar a Trasc\u0103ului. Aceea\u0219i siluet\u0103 aparte o caut mereu cu privirea c\u00e2nd urc\u00a0pe Muncel, dealul de deasupra Sarmizegetusei Regia, de…<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/a><\/a><\/a><\/a><\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n<\/p>\n<\/a><\/p>\n