![\"images2\"](\"http:\/\/dacica.ro\/aurora\/wp-content\/uploads\/2016\/12\/images2.png\")
<\/p>\nNevoia de pove\u0219ti a existat dintotdeauna, iar la umbra ruinelor unei cet\u0103\u021bi m\u0103re\u021be \u0219i enigmatice precum Sarmizegetusa Regia ne-am a\u0219tepta s\u0103 se fi \u021besut\u00a0multe istorii fabuloase. Dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a. Exist\u0103 o singur\u0103 poveste, consemnat\u0103 \u00een anul 1881, care circula \u00eentre s\u0103tenii din\u00a0zona\u00a0cet\u0103\u021bii.<\/p>\n
\u00cemprejurimile Sarmizegetusei Regia au r\u0103mas nelocuite dup\u0103 plecarea romanilor \u0219i doar ciobanii mai treceau pe l\u00e2ng\u0103 ruine, m\u00e2n\u00e2ndu-\u0219i turmele spre Muncel \u0219i Godeanu pe str\u0103vechile drumuri \u0219i poteci ale dacilor. Pe parcursul secolelor urm\u0103toare, s\u0103tenii\u00a0din vale au \u0219tiut mereu despre ora\u0219ul cel b\u0103tr\u00e2n din p\u0103dure, c\u0103ci \u00eensu\u0219i numele \u201eGr\u0103di\u0219te\u201d desemneaz\u0103 un loc cu ruine. Apoi, de bun\u0103 seam\u0103, aurul ascuns \u00een p\u0103m\u00e2nt, care avea s\u0103 st\u00e2rneasc\u0103 at\u00e2tea patimi timp de secole, se ar\u0103ta din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd celor care \u00eel c\u0103utau sau celor care \u00eel z\u0103reau \u00eent\u00e2mpl\u0103tor.<\/p>\n
Cu siguran\u021b\u0103 zidurile \u201eciclopice\u201d, blocurile frumos \u0219lefuite \u0219i \u201ebutoaiele\u201d uria\u0219e de piatr\u0103 r\u0103sp\u00e2ndite prin p\u0103durea de pe Dealul Gr\u0103di\u0219tii\u00a0au\u00a0st\u00e2rnit imagina\u021bia localnicilor. Se vor fi \u00eentrebat cum a ar\u0103tat\u00a0acea cetate, cine a construit-o \u0219i a c\u00e2rmuit-o, c\u00e2nd \u0219i de ce tocmai acolo, \u00een\u00a0mijlocul p\u0103durii. R\u0103spunsul \u00eens\u0103 nu l-au putut primi p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd primii c\u0103rturari au \u00eenceput s\u0103 se intereseze de ea, pe la \u00eenceputul sec. al XIX-lea. Atunci s-a r\u0103sp\u00e2ndit ideea c\u0103 acolo, \u00een inima muntelui, a fost\u00a0ultimul loc de refugiu al lui Decebal.<\/p>\n
<\/p>\n
\u00cen 1881 T\u00e9gl\u00e1s Istv\u00e1n \u0219i T\u00e9gl\u00e1s G\u00e1bor, doi fra\u021bi c\u0103rturari, pasiona\u021bi de antichit\u0103\u021bi, au f\u0103cut o excursie la ruinele cet\u0103\u021bii. Un b\u0103tr\u00e2n rom\u00e2n din zon\u0103,\u00a0ce le servea de c\u0103l\u0103uz\u0103, \u00eentrebat ce \u0219tie despre istoria acelei cet\u0103\u021bi, le-a spus o poveste, pe care Istv\u00e1n a consemnat-o \u00een scris. Manuscrisul a fost publicat \u00eens\u0103 abia \u00een 2005, \u00een limba maghiar\u0103, de c\u0103tre urma\u0219ul\u00a0s\u0103u, profesorul \u0219i arheologul clujean Bajusz Istv\u00e1n.<\/p>\n
Personajele pove\u0219tii sunt Craiul Alb \u0219i Craiul Negru, du\u0219mani de moarte din pricini pe care nu le cunoa\u0219tem. Craiul Negru voia s\u0103 \u00eei ia via\u021ba Craiului Alb, care a fost nevoit s\u0103 fug\u0103 \u0219i s-a retras\u00a0\u00een mun\u021bi. \u0218i-a g\u0103sit ad\u0103post acolo, la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului, unde s-a ascuns cu toate comorile sale, cu vitele \u0219i cu cei 30.000 de supu\u0219i ai s\u0103i. Partea cea mai ciudat\u0103 a pove\u0219tii vine acum: c\u00e2nd s-a refugiat, craiul a uitat s\u0103 ia cu el \u0219i o sit\u0103, obiect foarte pre\u021bios, dup\u0103 cum reiese din poveste, \u0219i prin urmare nu avea cu ce s\u0103 \u00ee\u0219i cearn\u0103 f\u0103ina. A trimis un sol la sora sa, ca s\u0103 cear\u0103 \u00eemprumut o sit\u0103. Pe sora regelui o chema, cum altfel, Maria Terezia… Aceasta nu avea dec\u00e2t o singur\u0103 sit\u0103\u00a0\u0219i se pare c\u0103 \u021binea tare mult la ea. Totu\u0219i i-a \u00eemprumutat-o fratelui ei, care nu i-a mai restituit-o. Sup\u0103rat\u0103, sora regelui s-a dus la Craiul Negru \u0219i i-a dezv\u0103luit locul \u00een care se afla Craiul Alb. Craiul Negru a pornit cu oaste mare, \u00eens\u0103 nu l-a mai g\u0103sit pe rivalul s\u0103u \u00een via\u021b\u0103, c\u0103ci Craiul Alb \u00ee\u0219i t\u0103iase g\u00e2tul \u00eempreun\u0103 cu to\u021bi cei 30.000 de supu\u0219i ai s\u0103i.<\/p>\n
Este o poveste stranie, care amestec\u0103 elemente din istoria recent\u0103 (\u00eemp\u0103r\u0103teasa Maria Theresia) cu interpret\u0103ri livre\u0219ti ale evenimentelor antice, care circulau \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul sec. al XIX-lea (refugiul \u00een mun\u021bi al unei c\u0103petenii, tr\u0103darea, sinuciderea), dar \u0219i cu nea\u0219teptate elemente etnografice (motivul tr\u0103d\u0103rii este o banal\u0103 sit\u0103 de f\u0103in\u0103 \u2013 \u00een fapt nerespectarea unei promisiuni, nerestituirea unui \u00eemprumut). Numele celor doi \u00eemp\u0103ra\u021bi sunt simbolice: Craiul Negru este personajul negativ, care vrea s\u0103 \u00eel ucid\u0103 pe Craiul Alb. Totu\u0219i, este posibil\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u00eentre numele celui din urm\u0103 \u0219i toponimele locale din preajma cet\u0103\u021bii: cele dou\u0103 cursuri de ap\u0103 care m\u0103rginesc Dealul Gr\u0103di\u0219tii se numeau R\u00e2ul Alb \u0219i P\u00e2r\u00e2ul Alb (azi Valea Alb\u0103, respectiv Valea Godeanului), iar fe\u021bele muntoase care str\u0103juiesc Valea Alb\u0103 dinspre nord se numesc Fe\u021bele Albe \u0219i ad\u0103postesc cea mai important\u0103 \u0219i luxoas\u0103 a\u0219ezare civil\u0103 dacic\u0103 din preajma capitalei regatului.<\/p>\n Ideea cet\u0103\u021bii de refugiu de la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului era r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00eentre c\u0103rturarii secolului al XIX-lea. Nu se putea concepe, la acea vreme, c\u0103 \u00een acel loc at\u00e2t de greu accesibil ar fi fost chiar capitala lui Decebal. \u00cen plus, era un lucru bine stabilit c\u0103 ruinele Sarmizegetusei Regia se aflau sub cele ale Sarmizegetusei romane. Abia \u00een perioada interbelic\u0103 se va afirma, pentru prima oar\u0103, c\u0103 Sarmizegetusa Regia se afl\u0103 la Gr\u0103di\u0219tea Muncelului, nu \u00een \u021aara Ha\u021begului. Prin urmare, povestea regelui refugiat \u00een mun\u021bi are toate \u0219ansele s\u0103 fie o transpunere a acestei interpret\u0103ri culte: imaginea lui Decebal, regele cel bun, Craiul Alb, care, dup\u0103 ce \u00ee\u0219i pierde capitala, se ascunde \u00een mun\u021bi. Nici ideea regelui tr\u0103dat nu e una nou\u0103. Despre tr\u0103darea unor c\u0103petenii din oastea lui Decebal deja se \u0219tia, din interpretarea scenelor de pe Columna lui Traian. Despre tr\u0103darea lui Bicilis, care a dezv\u0103luit locul tezaurului ascuns \u00een albia r\u00e2ului Sarge\u021bia, de asemenea se \u0219tia, de la Dio Cassius. Sinuciderea lui Decebal \u0219i a altor c\u0103petenii se putea descifra tot de pe Columna lui Traian \u0219i din scrierile antice. Chiar \u0219i despre existen\u021ba unei surori a lui Decebal ne vorbe\u0219te Dio Cassius. Astfel c\u0103 toate aceste elemente, transpuse \u00een poveste, ar putea reprezenta o tradi\u021bie recent\u0103, care a fost r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een r\u00e2ndul maselor de c\u0103tre c\u0103rturari.\u00a0E greu de imaginat c\u0103 povestea ar fi mai veche, transmis\u0103 peste secole, pentru c\u0103 ea oglinde\u0219te o interpretare istoric\u0103 (eronat\u0103) din sec. al XIX-lea; \u0219tim ast\u0103zi c\u0103 Sarmizegetusa Regia nu a fost ultimul refugiu al lui Decebal, ci chiar capitala acestuia.<\/p>\n Este surprinz\u0103tor faptul c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103tesei Maria Theresia i se atribuie un frate ascuns \u00een mun\u021bi, dar acest lucru poate ilustra doar ignoran\u021ba oamenilor simpli, c\u0103rora le era str\u0103in faptul c\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teasa a avut doar surori, spre marea m\u00e2hnire a tat\u0103lui s\u0103u. Num\u0103rul de 30.000 de supu\u0219i ai Craiului Alb arat\u0103 c\u00e2t de impresiona\u021bi erau s\u0103tenii de \u00eentinderea acelor ruine \u0219i cartiere terasate.<\/p>\n Pove\u0219tile despre Sarmizegetusa Regia nu au proliferat. Totu\u0219i, \u00een vremurile recente, nevoia turi\u0219tilor de fantastic, de lucruri ie\u0219ite din comun, i-a determinat pe unii oameni ai zonei s\u0103 inventeze istorii. Cetatea regal\u0103 este extraordinar\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 aceste pove\u0219ti. O putem privi prin lentile colorate, prin jocuri de oglinzi, sau cu ochii limpezi. E alegerea fiec\u0103ruia.<\/p>\n _______________________<\/p>\n Traducerea textului din maghiar\u0103:<\/p>\n Craiul Negru a vrut s\u0103-l omoare pe Craiul Alb, dar Craiul Alb s-a ascuns aici cu toate comorile, vitele \u015fi 30.000 de slugi. \u00cens\u0103 c\u00e2nd s-a refugiat, a uitat s\u0103 aduc\u0103 cu el \u0219i o sit\u0103, \u015fi pentru c\u0103 nu avea cu ce s\u0103 cearn\u0103 f\u0103ina de m\u0103lai, a trimis un sol la sora sa, Maria Terezia, \u0219i a cerut \u00eemprumut o sit\u0103. \u00cemp\u0103ratul nu a mai restituit sita, iar Maria Terezia s-a sup\u0103rat pe el,\u00a0 deoarece nu avea dec\u00e2t una singur\u0103. Ea s-a dus la Craiul Negru \u015fi i-a spus unde se afl\u0103 Craiul Alb. Craiul Negru a pornit cu o oaste mare. Afl\u00e2nd acest lucru, Craiul Alb \u015fi cele 30.000 de slugi \u0219i-au t\u0103iat g\u00e2turile.<\/em>\u00a0<\/sup><\/p>\n Textul original \u00een maghiar\u0103 este\u00a0publicat \u00een: Bajusz Istv\u00e1n,\u00a0T\u00e9gl\u00e1s Istv\u00e1n jegyzetei. I. R\u00e9g\u00e9szeti feljegyz\u00e9sek (\u00censemnarile lui Teglas Istvan. Noti\u021be arheologice)<\/em>, Cluj- Napoca, 2005,\u00a0I\/1, p. 161.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Nevoia de pove\u0219ti a existat dintotdeauna, iar la umbra ruinelor unei cet\u0103\u021bi m\u0103re\u021be \u0219i enigmatice precum Sarmizegetusa Regia ne-am a\u0219tepta s\u0103 se fi \u021besut\u00a0multe istorii fabuloase. Dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat a\u0219a. Exist\u0103 o singur\u0103 poveste, consemnat\u0103 \u00een anul 1881, care circula \u00eentre s\u0103tenii din\u00a0zona\u00a0cet\u0103\u021bii. \u00cemprejurimile Sarmizegetusei Regia au r\u0103mas nelocuite dup\u0103 plecarea romanilor \u0219i doar…<\/p>\n<\/em><\/p>\n<\/em><\/p>\n