Cum s-a ratat finanțarea europeană pentru Sarmizegetusa Regia
Mi-aduc aminte de o întâlnire care a avut loc la Costești în toamna anului 2010, între reprezentanți ai mai multor instituții din județ, arheologi și alți specialiști, la care s-a discutat despre situația Cetăților dacice din Munții Orăștiei. O doamnă ce reprezenta Consiliul Județean Hunedoara spunea că nu se pot accesa fonduri europene pentru punerea în valoare a acestor cetăți, deoarece numai cei care au calitatea de proprietar sau administrator pot solicita astfel de finanțări. Iar cetățile erau ale nimănui.
2010: CJ vrea să acceseze fonduri, dar nu are calitatea de administrator al sitului
La vremea când Consiliul Județean voia să facă un proiect pentru accesarea de fonduri europene, era în desfășurare programul operațional regional POR 2007-2013. I s-a spus că nu poate aplica, pentru că nu e administrator. S-a dat CJ peste cap, a vorbit cu Boc, cu Hunor, cu cine mai era la vremea aia cu decizia și a primit promisiunea transferului administrării de la Ministerul Culturii la Consiliul Județean. Au intervenit apoi piedici și discuții, transferul a întârziat, iar linia de finanțare s-a închis. La vremea când avea loc întâlnirea, în 2010, apelul de proiecte era deja închis pentru axa prioritară respectivă, dar lumea se gândea deja la următorul apel de proiecte, care avea să vină peste 6 ani.
2012: CJ solicită să devină administrator al sitului, ca să acceseze fonduri europene
Au urmat apoi zbateri și demersuri pentru luarea cetăților în administrare, principalul motiv invocat de CJ fiind acela al necesității accesării de fonduri europene, pentru care era nevoie de un administrator. În decembrie 2012 s-a dat Hotărârea de Guvern 1237/2012, prin care Sarmizegetusa Regia trecea în administrarea Consiliului Județean Hunedoara. Doar ea, deocamdată. În nota de fundamentare la această HG se spune clar:
În prezent, Consiliul Judeţean Hunedoara are intenția și posibilitatea de a accesa fonduri europene în vederea punerii în valoare a monumentului istoric (sit arheologic) în mod eficient şi prin mijloace directe, iar cercetarea arheologică și interdisciplinară de lungă durată să fie susținută adecvat din punct de vedere a fondurilor.
De asemenea, Consiliul Județean Hunedoara are în intenție să execute lucrări specifice de conservare și restaurare, precum și activități de punere în valoare a monumentul istoric Sarmizegetusa Regia-Grădiștea de Munte, în ideea integrării acestuia în circuitul turistic european și mondial. Aceste lucrări se pot finanța prin granturi europene, însă aceste programe prevăd, ca o condiție de eligibilitate „solicitantul”, respectiv Consiliul Județean Hunedoara, să dețină calitatea de proprietar sau administrator al obiectivului de patrimoniu care face obiectul investiției.
În aceste condiții, pentru conservarea și punerea în valoare a monumentului istoric Sarmizegetusa Regia-Grădiștea de Munte (sit arheologic în suprafață de 18,3 ha), precum și pentru îndeplinirea condițiilor de solicitare a finanțării externe, este necesară darea în administrarea Consiliului Județean Hunedoara a monumentului istoric sus menționat.
2013-2016: CJ se pregătește intens pentru accesarea fondurilor
Consiliul Județean Hunedoara a devenit, așadar, administrator al monumentului Sarmizegetusa Regia în decembrie 2012. Probabil încă de la începutul lui 2013 s-a apucat de treabă. Sau cel puțin așa îmi imaginam eu: și-a pregătit documentațiile, avizele, a întocmit proiectul și, iată, a venit noul program de finanțare, POR 2014-2020, după care CJ suspina de atâția ani, adică de prin 2009-2010, când ratase programul anterior. Noul program oferea, prin prioritatea de investiții 5.1. (Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural), până la 10 milioane de euro pentru monumente UNESCO, adică dublu față de un monument ne-UNESCO.
Îmi imaginez că au muncit multe persoane la proiectul mult visat. Pentru asta există un Serviciu Public de Administrare a acestui monument, cu zece angajați, cu consiliu științific, cu buget propriu, cu consilieri, contabilă, jurist, tot tacâmul. Și am așteptat cu nerăbdare rezultatul.
Din județul Hunedoara au fost depuse mai multe proiecte la ADR Vest. Castelul Corvinilor a depus un proiect care a fost respins, apoi refăcut și depus din nou, iar în momentul de față este în evaluare. Tot în evaluare se află și proiectul pentru amenajarea muzeului mineritului de la Petroșani. Trei proiecte au fost respinse: Ulpia Traiana Sarmizegetusa (forul și amfiteatrul), cetatea Orăștiei, biserica din Ribița.
2016: Se deschide apelul pentru proiecte, dar CJ e luat prin surprindere
Apelul de proiecte a început în luna mai 2016 și s-a încheiat în data de 25 noiembrie 2016. Și, surpriză, nu a fost depusă nici o solicitare de finanțare pentru Sarmizegetusa Regia. Păi să vedem de ce.
La aproape patru ani de la luarea în administrare a Sarmizegetusei Regia, CJ pare să fi fost luat prin surprindere de programul POR 2014-2020. Și-a dat seama că nu are nimic pregătit, nici o documentație, nici un proiect, nu tu PUZ, nu tu DALI, așa că s-a apucat, în sfârșit, de treabă. Numai că era prea târziu.
Abia în septembrie 2016 CJ a scos la licitație elaborarea a două loturi de documente necesare pentru accesarea fondurilor: Lot. 1: Elaborare documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (D.A.L.I.), Lot 2: Cerere de finanțare, plan de marketing și analiză și previziune financiară – macheta financiara pentru POR 2014-2020, axa prioritară 5, prioritatea de investiții 5.1 la obiectivul de investiții “Conservarea, protejarea, promovarea și dezvoltarea patrimoniului istoric Sarmizegetusa Regia”.
Numai că nici astea nu au fost făcute cum trebuie. Procedura de licitare pentru lotul 2 a fost contestată de un alt participant, contestația a fost admisă, licitația anulată, CJ obligat să reevalueze ofertele prezentate. Decizia Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor a fost dată în 21 noiembrie 2017. Iar după patru zile s-a închis apelul pentru finanțarea europeană. Evident, CJ nu a mai apucat să facă nimic. Depunerea proiectului e ratată, finanțarea e ratată, toată presa tace mâlc.
Nu știu dacă proiectul ar fi fost acceptat, în cazul în care CJ s-ar fi încadrat în termen și ar fi depus dosarul. Dacă ar fi fost respins, cel puțin nu ar fi fost singurul. Și cel puțin se putea spune că și-au făcut temele și au încercat. Dar nu, ei nu au reușit să ajungă nici până la poarta ADR Vest din Timișoara.
2017: Dar nu-i nimic, vom avea finanțare complexă
Într-o emisiune din 31 ianuarie 2017, a unui post TV local, vicepreședintele Consiliului Județean Hunedoara, dl Sorin Vasilescu, este întrebat de realizatoarea emisiunii dacă pentru Sarmizegetusa Regia se vor accesa fonduri europene. Răspunsul este edificator. Se află la minutul 23:55.
-Veți face asta cu bani europeni? (punerea în valoare a sitului, n.m.)
-Ăăă… vom face asta … cu finanțare complexă, nu putem discuta numai de bani europeni, nu știm ce bani europeni vom putea atrage, dar sunt și alte surse de finanțare, sunt fondurile norvegiene, sunt alte fonduri de finanțare…
2022: Speranța moare ultima. Dar tot moare
Dar nu-i bai, prin 2022 se va lansa apelul pentru următorul POR. Asta dacă nu cumva se va realiza între timp planul acela subtil de „finanțare complexă”. Cum a așteptat Sarmizegetusa Regia atâtea secole, poate să mai aștepte niște ani. Mulți, dacă luăm în calcul gradul de incompetență al celor pe mâna cărora a încăput administrarea acestui monument UNESCO.
