Fortificația de pe Vârful Prisaca are curent electric
Trebuie să mulțumesc Consiliului Județean Hunedoara pentru că a închis complet accesul spre Sarmizegetusa Regia pe DJ 705A în vederea asfaltării și mă obligă să o iau pe dealuri, pe sectoare de offroad extrem, ca să ajung la acest monument UNESCO. Așa descopăr lucruri care altfel ar mai fi așteptat la rând cine știe cât.
În felul ăsta am ajuns pe Prisaca, unde îmi doream de multă vreme să pun piciorul dar auzisem că se ajunge greu, că drumul e foarte prost. Se poate ajunge, dacă e vreme uscată și ai mașina potrivită (don’t ask…).
Fortificația de pe Vârful Prisăcii este considerată castru roman. E situată la cota 1219 și are dimensiunile aproximative de 300 x 100-120 m (RAN-ul zice 300 x 1200, dar să nu-l credeți). Este inclusă în Lista Monumetnelor Istorice cu codul HD-I-s-A-03180, iar în Repertorul Arheologic Național are codul 90379.04. Deci este monument de clasa A, adică de interes național. Cercetări s-au făcut acolo prin anii ’50 – încă se mai vede urma unei săpături tipic daicoviciene, lată de un metru și lungă de alți câțiva. De văzut: Daicoviciu, Ferenczi 1951, p. 46; Daicoviciu et al. 1959, p. 381.
Eu am dubii că este castru roman, din mai multe motive:
1. Are o formă neregulată-rotunjit-pentagonală sau ceva pe acolo, nu știu să o definesc precis, mai ales că spre sud și est valul este aplatizat/alunecat.
2. Avea șanțul la interior.
3. În secțiunea făcută de C. Daicoviciu a ieșit ceramică dacică. În exteriorul valului s-a găsit ceramică cenușie și roșie (raportul nu o atribuie, ghici de-a cui era?). Nu se raportează nici un material roman (nu că ăsta ar fi un argument crucial, dar când ai materiale dacice și deloc romane, bașca punctele 1. și 2. de mai sus, pui întrebări).
4. Nu cred că dacii ar fi ratat să fortifice acel punct, care are o poziție strategică excepțională: controlează drumul de acces spre Sarmizegetusa Regia atât pe vale (domină Valea Streiului și sectorul superior al Văii Orașului), cât și pe culmea nordică (traseul Prisaca-Muncel), domină platoul Luncanilor, platoul Vârtoapelor și ce-o mai fi pe acolo.
Pe aici a trecut un hârleț
Desigur, asta e doar o opinie, pentru ce vreau eu să semnalez nici nu are prea mare importanță dacă fortificația e dacică sau romană: în mijlocul monumentului s-au înfipt niște stâlpi de beton, destul de proaspeți, pentru linia electrică ce deservește, cred, satele Costești Deal și Strugari (Ludeștii de Sus). Pe punctul cel mai înalt, în interiorul fortificației, linia electrică chiar se ramifică.
Încă se vede bine valul fortificației
E drept, valul fotificației e aplatizat și îl vede doar cel care îl caută. Dar asta nu e nici pe departe o scuză. Întreb: cine a aprobat acel traseu (bănuiesc că s-a mers pe un mai vechi traseu de electrificare, cu stâlpi de lemn)? Cine a dat avizele? Primăria nu știe ce monumente are pe teritoriul comunei? Direcția județeană de cultură ce păzește? A supravegheat vreun arheolog lucrările de implantare a stâlpilor? Nu se putea face un ocol de câteva zeci/sute de metri?
