Cine ar trebui să păzească cetățile dacice din patrimoniul UNESCO?

Puțină lume știe că paza monumentelor UNESCO este reglementată prin lege încă din anul 2001: paza lor trebuie asigurată de Ministerul Administrației și Internelor, fără plată, indiferent dacă monumentele sunt sau nu administrate. De ce nu se aplică legea? De ce, pentru singura cetate administrată, Sarmizegetusa Regia, s-a contractat o firmă de pază privată, plătită din banul public, care funcționează în paralel cu un efectiv de jandarmi? De ce autoritățile locale dau vina pe Ministerul Culturii pentru braconajele recente (septembrie 2015) și pentru faptul că cetățile nu sunt păzite? Încerc să răspund mai jos.

1. CE SPUNE LEGEA

• S-a stabilit, inițial, prin OG 47/2000, că finanțarea pazei monumentelor UNESCO este în sarcina proprietarilor sau administratorilor, după caz (art. 4), și că autoritățile administrației publice locale stabilesc măsurile de pază și protecție a monumentelor (art. 9 lit. i).
• Dar, după un an, OG 47 a fost modificată prin legea 564/2001, care prevede elaborarea, de către Ministerul Culturii, a unui Program de protecție și gestiune a monumentelor înscrise în lista patrimoniului mondial. Această lege stabilește fără echivoc, la art. 6 alin. (6), că „Monumentele înscrise în Lista patrimoniului mondial sunt obiective speciale, iar paza acestora se asigură, fără plată, de către Ministerul de Interne” ,  iar autoritățile administrației publice locale doar urmăresc aplicarea măsurilor de pază și protecție. 
• Articolul citat din legea 564 este detaliat prin art. 11 lit. a din HG 1268/2010 (completată prin HG 1102/2011), prin care se aprobă planul de protecție prevăzut de lege, articol care prevede „asigurarea pazei permanente a monumentelor de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, cu sprijinul autorităţilor judeţene şi locale pe raza cărora se află monumentul” .

Deci este clar, MAI trebuie să păzească cetățile, fără plată. Cum anume, concret? Cu efective de jandarmi, că așa prevede legea 333/2003, art. 6 alin. (1) pentru obiective de importanță deosebită, inclusiv pentru cele culturale. Numai că pentru obiectivele apărate fără plată există o anexă la o hotărâre de guvern, HG 1486/2005, iar monumentele UNESCO nu sunt în această listă, deci MAI nu le apără „din oficiu”. În schimb, art. 6 din această Hotărâre spune că se poate asigura paza și altor obiective, care nu sunt în listă, cu condiția suplimentării, în condițiile legii, a efectivelor și bugetului MAI.

Așadar MAI trebuie să asigure paza, dar nu dă semne că s-ar autosesiza și nici nu i-o cere nimeni. În mod normal, cele două inspectorate de jandarmi – Hunedoara și Alba – ar fi trebuit să se agite pentru suplimentarea efectivelor și organizarea pazei cetăților, în colaborare cu consiliile județene. Mai mult decât atât, paza cetăților reprezintă o măsură ce face parte din Planul de protecție a acestor cetăți, prevăzut de lege, plan ce trebuie elaborat de către consiliul județean prin intermediul Comitetelor de Organizare UNESCO (COU) și a coordonatorilor monumentelor, desemnați, tot conform legii, de consiliile județene. Au făcut aceste comitete planurile de gestiune pentru cetățile dacice? Au solicitat jandarmeriei paza pentru aceste monumente? Niet. De ce? E simplu: paza gratuită nu e nici o afacere pentru nimeni. Că despre afaceri este vorba aici.

2. SITUAȚIA DIN JUD. HUNEDOARA

Iată acum situația din județul Hunedoara. În aprilie 2012, cu ocazia avizării PUZ-ului pentru Sarmizegetusa Regia, Ministerul Culturii recomanda Consiliului Județean să întocmească Programul de protecție și gestiune pentru Sarmizegetusa Regia, în conformitate cu HG 1268/2010, și să fie pus în aplicare de un Comitet de Organizare UNESCO (COU) constituit conform HG 1102/2011. Se mai recomanda ca CJ să completeze lista membrilor COU „cu reprezentanți ai celorlalte instituții implicate în cercetarea, conservarea, restaurarea, reabilitarea și administrarea patrimoniului cultural și natural protejat, conform propunerilor avizate din documentație”. De asemenea, ministerul solicita CJ ca din COU să facă parte și șeful de proiect elaborator al documentației PUZ.

Comitetele pentru cele cinci cetăți dacice incluse în lista patrimoniului mondial au fost constituite abia în aprilie 2014 (HOT 83/2014 a CJ Hunedoara), adică la doi ani după recomandarea ministerului. Pentru jud. Alba și, implicit, pentru cetatea Căpâlna, s-au constituit în 2012. Componența celor 5 comitete este identică, diferă doar reprezentatul comunității locale – unul pentru cele trei cetăți din comuna Orăștioara de Sus, unul pentru Piatra Roșie și unul pentru Bănița. Pentru Sarmizegetusa Regia nu au fost respectate recomandările ministerului, astfel încât din COU fac parte doar reprezentanții prevăzuți obligatoriu prin lege, anume cel al pompierilor, al poliției, al direcției județene de cultură, al Ministerului Culturii, al INP, al comunității locale și al CJ. Culmea, din comitete nu fac parte reprezentanții Jandarmeriei, adică tocmai cei care ar trebui să păzească cetățile.

Coordonatorul tuturor celor cinci monumente UNESCO de pe teritoriul județului Hunedoara este Cătălin Cristescu, tânăr arheolog la Muzeul Civilizației Dacice și Romane Deva, cu o vastă experiență profesională de 2 ani la data respectivă și cu experiență nulă în management de orice fel, desemnat prin decizie a Președintelui CJ Hunedoara.

Ce a făcut coordonatorul cetăților dacice din jud. Hunedoara din aprilie 2014 până în octombrie 2015? Nimic. A trebuit să fac o solicitare la CJ prin care să aflu cine naiba e coordonatorul cetăților, pentru că nu a avut nici un fel de activitate publică până la solicitarea mea și nu am găsit absolut nimic pe internet legat de acest subiect. Programul de gestiune și protecție prevăzut de lege trebuia detaliat prin planuri anuale, adică în 2014 trebuia elaborat planul pentru 2015. Conform răspunsului CJ la o solicitare a Fundației Dacica, semnat chiar de Cristescu și datat în 23.10.2015, aceste planuri „se află în curs de redactare”. Deci nu există un plan pentru 2015 pentru nici una dintre cele 5 cetăți și nu au existat nici în anii trecuți. Mai grav, nu există un plan nici pentru Sarmizegetusa Regia, care de 3 ani se află în administrarea CJ. Prin comparație, CJ Vâlcea a constituit COU pentru Horezu în 2012, iar în 2013 era deja publicat Planul de gestiune pentru acest monument (desigur, între Cătălin Cristescu, coordonatorul cetăților dacice, și Răzvan Theodorescu, coordonatorul monumentului Horezu, e o oareșce diferență).

Și dacă nu există un plan de protecție și gestiune, nici MAI nu se deranjează să organizeze paza, care este o măsură prevăzută în acest plan.

3. SITUAȚIA DE LA SARMIZEGETUSA REGIA

Sarmizegetusa Regia a trecut în administrarea Consiliului Județean Hunedoara în 12 decembrie 2012. În vederea administrării directe a monumentului, s-a constituit inițial compartimentul Administrația monumentului istoric Sarmizegetusa Regia-Grădiștea de Munte, apoi Serviciul Public de Administrare a Monumentelor Istorice (SPAMI – prin Hot. 36/2014), al cărui Regulament de organizare și funcționare a fost modificat recent (Hot. 117/2015).

În mod normal și obligatoriu, rolul fundamental al SPAMI ar trebui să fie acela de aplicare a Planului anual de protecție și gestiune elaborat de CJ pentru Sarmizegetusa Regia în baza legii. Art. 6. alin (1) din legea 564/2001 spune clar că toate activitățile legate de administrarea unui monument UNESCO se realizează în conformitate cu acest Plan de protecție și gestiune.

Dar SPAMI s-a constituit pe o bază legală din care lipsește atât legea 564/2001, cât și HG 1268/2010. Ca urmare, SPAMI și-a stabilit obiectul de activitate, la art. 5 al Regulamentului său, fără nici cea mai mică referire la Programul adoptat de Guvern pentru acest tip de monumente: SPAMI se ocupă de gestionarea/administrarea directă, de protejarea, conservarea, punerea în valoare, de întreținerea, folosirea, exploatarea și, iarăși punerea în valoare a monumentelor pe care le administrează, cu respectarea legii 422/2001, a OG 43/2000, a OG 47/2000 și a legii 182/2000. Nu legea 564, nu HG 1268. Și, ce ne interesează cel mai mult în discuția de față, art. 5 alin. (1) lit. d) din Regulament prevede că acest Serviciu are, între atribuțiile sale principale, stabilirea mijloacelor de protecție și pază a arealului cetăților dacice. Nu contează că legea 564 a stabilit, încă de acum 14 ani, că paza o asigură Ministerul de Interne. SPAMI  e deasupra legii și stabilește el cine asigură paza. Așa că, în baza acestui Regulament, a fost contractată o firmă privată de pază, care asigură paza monumentului pe timpul zilei, evident contra cost, evident din buzunarele noastre. În paralel, jandarmeria asigură permanent menținerea ordinii publice atât ziua, cât și noaptea (!), în baza unui protocol de colaborare cu CJ.

La o săptămână de la emiterea HG prin care CJ a primit administrarea cetății, presa deja scria că CJ face selecție de oferte pentru paza cetății. Nu licitație, pentru că, se zicea atunci, paza se asigură doar temporar cu o firmă privată, timp de maximum 6 luni, până vin jandarmii. Nu știu dacă are vreo relevanță că firma de pază contractată, Compact Security, este a fostului șef al poliției Deva, colonelul Brădeanu. Nu știu dacă are vreo relevanță că această firmă a ținut cald locul până a venit Compact Silver Security, firma puștiului lui Brădeanu, înființată cu doar o lună înainte de preluarea în administrare a cetății, dar care a primit licența de funcționare abia un an mai târziu. Nu știu dacă firma juniorului a intrat tot prin selecție de oferte, fără licitație. Știu doar că au trecut 3 ani, nu 6 luni, iar firma de pază este tot acolo, plătită din buzunarul nostru, și funcționează în paralel cu jandarmii, care au fost acolo de la început, plătiți de la buget, deci tot din buzunarul nostru.

Nu știu dacă ar fi fost legal ca SPAMI să-și aroge dreptul, chiar și temporar, de a decide mijloace alternative de pază, în situația excepțională în care MAI nu ar fi putut pune la dispoziție efectivele de jandarmi necesare într-un anumit interval de tip. Poate ar fi fost. Dar n-a făcut-o. Ci și-a făcut un regulament general în disprețul legii, fără nici o referire le cele două acte normative care reglementează paza monumentelor UNESCO și fără nici o referire la situații temporare, decizând, dincolo de lege, să organizeze permanent paza după bunul său plac, fapt care, în opinia mea, ține de sfera penalului.

Ce păzesc, totuși, hoardele de paznici și jandarmi la Regia? În nici un caz nu au treabă cu braconajul din zonă. La 140 m de postul de pază în 2013 s-a săpat o groapă de către niște braconieri și s-au scos piese de fier dacice. Nimeni nu a auzit/observat nimic. În același loc, în septembrie 2015 au fost „depuse” peste 300 kg de piese dacice, nu se știe de către cine și de unde provin. Nu a observat nimeni nici o mișcare. Treaba lor este să aibă grijă să se respecte regulamentul de vizitare și atât. De câți oameni e nevoie pentru asta?

Pentru Sarmizegetusa Regia s-au solicitat 40 de jandarmi, în decembrie 2012. S-au pus la dispoziție 12 (probabil în 3 schimburi), la care se adaugă firma de pază, care nu știu câți oameni are. Probabil că până MAI nu îi va da consiliului județean 40 de oameni, firma de pază nu va fi retrasă. E un pretext bun. De fapt, cred că nici nu se mai pune problema firmei de pază pentru a se intra în legalitate. Recent, CJ a făcut cadou jandarmeriei un Touareg, special pentru deplasările la Sarmizegetusa Regia. Totul se desfășoară în pace și armonie. Aș vrea să știu de ce e nevoie de atâția oameni ca să păzească un areal atât de mic. Pentru că zona administrată nu depășește cu mult limita monumentelor vizitabile, așa cum am aflat-o pe pielea mea de puțină vreme, iar braconierii oricum mișună la limita zonei administrate, fără să fie deranjați de nimeni.

Am vizitat cel puțin 20 de monumente UNESCO din Europa și, la multe dintre ele, nu am văzut nici picior de paznic sau om al legii. Nu înseamnă că nu existau, înseamnă doar că erau extrem de discreți, așa cum este normal. La altele am văzut 1-2 oameni, cu prezență discretă, zâmbitori, gata să te ajute cu orice informație. Nu am văzut paznici sau oameni ai legii care să îți sufle în ceafă când te plimbi prin sit, care să tragă cu urechea la conversațiile pe care le ai sau care să îți intre în cadru când vrei să faci o fotografie. Sau, mai rău, care să te umilească, să te fotografieze și să aplice regulamentul abuziv pentru că ai venit pe un traseu turistic omologat (da, omologat). Fără nici o discuție, e nevoie de pază la Sarmizegetusa Regia, dar cu respectul legii și al cetățeanului. Situl a fost transformat într-o închisoare, în care nu știu câți vizitatori se mai simt în largul lor, iar paza a devenit o afacere.

De altfel, este interesantă disperarea cu care CJ încearcă să obțină administrarea celorlalte patru cetăți, pentru a le asigura paza, după aceeași rețetă, cu firme de pază selectate fără licitație și în disprețul legii. Într-un memoriu adresat organelor centrale de către președintele CJ, Adrian David, și de coordonatorul monumentelor, Cătălin Cristescu, la începutul lunii octombrie a.c., cei doi spun: „alineatul 4 al aceluiași articol al ordonanței [e vorba de art. 3 al OG 47/2001] preciza faptul că finanțarea pazei monumentelor [UNESCO] cade în sarcina proprietarilor sau administratorilor.”  Eu ce să înțeleg din asta? Că cei doi nu cunosc legea sau că o cunosc foarte bine dar ne iau de proști? Că juriștii de la CJ trebuie concediați, pentru că sunt incompetenți, sau premiați, pentru că fac scamatorii cu legea? Repet, OG 47 a fost modificată acum 14 ani prin legea 564, care le ia administratorilor orice atribuție legată de pază. Nasol, nu-i așa? Iar cei doi nu pomenesc nimic despre asta în memoriu.

Totuși, ceva-ceva par să știe cei doi domni, pentru că adaugă: „Abia după 10 ani de la publicarea textului normativ menționat, Guvernul României aprobă, prin HG 1268/2010, Programul… Potrivit acesteia (art. 11, lit. a), trebuie asigurată paza permanentă a monumentelor de către Ministerul Administrației și Internelor, cu sprijinul autorităților locale și județene.” Adică stimabilii domni își imaginează că o hotărâre de guvern modifică o lege. Ei încă nu au aflat că hotărârile de guvern se emit pentru organizarea executării legilor, nu pentru modificarea acestora! Iar art. 11 lit. a) din această hotărâre face referire la art. 6 alin. (6) din legea 564, aia pe care ei se fac că nu o cunosc. Și se fac că nu o cunosc pentru că le convine să citeze articolul din OG 47, care nu mai e de actualitate de 15 ani, dar care le-ar fi dat voie să angajeze firme de pază. Pentru că paza gratuită, prevăzută de lege, nu aduce „beneficii”, nu-i așa?

De ce nu se dau cei doi de ceasul morții să obțină pază din partea Ministerului de Interne, pentru toate cetățile din jud. Hunedoara, așa cum prevede legea? Nu am auzit nimic în acest sens, nici un comunicat, nici un memoriu, nici o conferință de presă, nici o dezbatere prin care să semnaleze că legea nu e respectată, că MAI nu asigură paza celor 5 cetăți din județul Hunedoara. Doar lamentații la adresa Ministerului Culturii, care nu vrea să le dea cetățile în administrare, pentru ca ei să le pună firme private de pază, pe buzunarul nostru, pe o bază ilegală.

4. CE VINĂ ARE MINISTERUL CULTURII?

Revenind la chestiunea braconajelor recente, în viziunea Consiliului Județean, exprimată adesea prin gura Administrației Sarmizegetusa Regia / Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice, vinovat pentru distrugerile din cetăți este Guvernul, sau, mai concret, Ministerul Culturii, pentru că refuză să îi dea în administrare celelate cetăți. Ministerul Culturii este „felicitat” pentru actele de braconaj, este învinuit pentru faptul că cetățile nu sunt păzite, este dat de pereți pentru că nu vrea să dea în administrare celelalte cetăți.

O fi având acest minister multe păcate, dar în nici un caz nu e responsabil cu paza cetăților și nu e vinovat că nu sunt păzite, câtă vreme sarcina pazei a fost stabilită prin lege cu mulți ani în urmă. Da, ministerul nu vrea să dea în administrare CJ și celelalte cetăți. O fi având motivele lui. Însă paza nu are legătură cu administrarea. Paza trebuie asigurată indiferent dacă există sau nu administrator, iar Consiliul Județean are principala răspundere în organizarea pazei, împreună cu MAI, chiar fără să fie administrator al cetăților. Eu m-aș cam enerva, în locul Ministerului Culturii, la asemenea acuzații mizerabile.

5. DECI

Conform legii, Ministerul de Interne trebuie să asigure paza cetăților dacice din patrimoniul UNESCO fără plată, prin efective de jandarmi, pentru că e vorba de obiective speciale. Firmele private de pază la un monument UNESCO sunt ilegale. Consiliul Județean Hunedoara ar fi trebuit să solicite paza de la MAI, în baza planurilor de gestiune a monumentelor (pe care nu le-a făcut), și să contribuie la organizarea pazei împreună cu inspectoratul județean de jandarmi, chiar dacă nu are calitatea de administrator. În schimb, el pune o firmă privată de pază la Sarmizegetusa Regia și dă vina pe Ministerul Culturii pentru că nu îi dă în administrare celalte cetăți, ca să pună și acolo firme de pază private.

În opinia mea, ar trebui trași la răspundere cei care fac afaceri cu aceste monumente UNESCO, încălcând legea. Ar trebui desființat/reorganizat SPAMI pe baze legale – asta dacă Ministerul Culturii nu va considera că a fost încălcată HG 1237/2000, prin care transferul administrării Sarmizegetusei Regia către Consiliul Județean Hunedoara se făcea numai cu condiția respectării legislației în vigoare, în caz contrar monumentul revenind în administrarea ministerului.

_________________

PS. Pentru că unii dintre „oficiali” nu pot în ruptul capului să priceapă ce e aia societate civilă, ce e ăla un ONG și de ce mă încăpățânez să veghez la ceea ce se întâmplă cu aceste cetăți; pentru că mă acuză că sunt „reclamagioaică”, iată, cu dedicație pentru ei: am cerut consiliilor județene Hunedoara și Alba planurile de protecție și gestiune pentru cele 6 cetăți: nu au așa ceva; am făcut adrese la inspectoratul general de jandarmi, la cel al jud. Hunedoara și la cel al jud. Alba, cerând un punct de vedere cu privire la neasigurarea pazei cetăților: încă nu am primit răspuns; am făcut petiție la prefectul Hunedoarei prin care am solicitat verificarea legalității hotărârilor CJ cu privire la înființarea SPAMI și la regulamentul de funcționare a acestuia: nu am primit răspuns. Dosarul e gros și e abia începutul. Ne așteaptă un 2016 muy caliente.