Evaluarea raportului catre UNESCO cu privire la Cetatile Dacice
Raportul cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei Periodic Reporting – second cycle elaborat pentru World Heritage Center (UNESCO) de către managerii de sit din județele Hunedoara și Alba și avizat de către Institutul Național al Patrimoniului prin Punctul Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO a fost publicat online în data de 13 octombrie 2014.
La o parcurgere superficială a acestui raport, ies în evidență multe date false (existența unor multiple surse de finanțare pentru restaurarea acestor cetăți, inclusiv donații internaționale, existența unui muzeu de sit, a căilor de acces adecvate la toate cetățile, a mijloacelor de informare, absența factorilor negativi care afectează monumentele și prezența unui număr mare de factori pozitivi, inexistenți în realitate, starea de conservare bună a monumentelor ș.a.). Prin urmare, Fundația Dacica a considerat necesară o analiză amănunțită a raportului și o evaluare obiectivă a acestuia.
Raportările periodice reprezintă un instrument de bază prin intermediul căruia se implementează prevederile Convenției de la Paris. Statele-Părți sunt obligate să participe la cicluri de rapoarte organizate o dată la 6 ani. Această obligație derivă din art. 29 al Convenției, coroborat cu cap. V al Ghidului Operațional pentru implementarea Convenției. Până în prezent au fost organizate două astfel de cicluri, cel de-al doilea încheindu-se în 2014 (pentru țările din Europa).
Scopul acestor raportări este acela de a oferi o evaluare a stadiului de implementare a Convenției de către Statele-Părți, de a facilita actualizarea informațiilor despre monumentele înscrise și de a înregistra eventualele modificări ale stadiului de conservare al acestora. Acest proces trebuie să ducă la formularea unor strategii pentru îmbunătățirea capacităților Statelor-Părți și la dezvoltarea unor mecanisme mai durabile de conservare a proprietăților statelor respective. Totodată, în baza acestor rapoarte, WHC urmărește o evaluare globală a portofoliului său de monumente. Rapoartele periodice permit WHC să evalueze condițiile în care se află aceste monumente și, atunci când este necesar, să decidă cu privire la adoptarea de măsuri specifice pentru a rezolva problemele și provocările recurente. Pentru managerii de situri, se așteaptă ca raportările periodice să constituie un exercițiu util în activitatea lor. În sfârșit, raportările periodice constituie un mecanism de cooperare regională și schimb de informații și experiențe între Statele-Părți cu privire la implementarea Convenției.
Concluzia analizei efectuate de Fundația Dacica este următoarea:
Raportul elaborat de cei doi manageri de sit și avizat de coordonatorul Punctului Focal Național cuprinde o cantitate mare de date false sau inexacte, fapt ce reprezintă o încălcare flagrantă de către România a Convenției de la Paris pentru protejarea Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.
Consecințele acestui fals se vor resimți pe două planuri.
Pe de o parte, ocultarea situației reale a acestor monumente le privează de posibilitatea de a beneficia de ajutor din partea UNESCO. Rolul acestor raportări este acela de a identifica probleme și de a se găsi soluții pentru rezolvarea acestora. WHC pune la dispoziție fonduri, specialiști și consultanță, implicându-se activ în rezolvarea problemelor semnalate. Rolul acestui organism este să ajute, nu să sancționeze.
Pe de altă parte, datele false furnizate au fost / vor fi utilizate de către WHC pentru realizarea de statistici și evaluări, cu scopul implementării unor strategii regionale, și sunt la dispoziția membrilor și partenerilor WHC, precum și a publicului larg, ducând la deformarea statisticilor și studiilor în care vor fi utilizate și, implicit, la dezinformare.
Nu în ultimul rând, imaginea României poate avea de suferit în urma furnizării acestor date false.
În cazul Cetăților Dacice din Munții Orăștiei raportul a fost întocmit de Constantin Inel (pentru cetatea Căpâlna) și Cătălin Cristescu (pentru cele 5 cetăți din jud. Hunedoara) și a fost avizat de Daniela Mihai (Institutul Național al Patrimoniului). În raport se arată că, la elaborarea acestuia, pe lângă autoritatea centrală și managerul de sit, au participat și comunitatea locală și experți externi.
Conform Ghidului Operațional pentru Implementarea Convenției pentru Patrimoniul Mondial, Punctul Național Focal pentru Patrimoniul Cultural UNESCO transmite secretariatului WHC datele managerilor de sit, iar aceștia primesc parole de acces la platforma online pentru completarea rapoartelor. Dl Cătălin Cristescu susține, într-un interviu difuzat de Antena 3 în data de 26 iunie 2016 și preluat de ediția online a ziarului Jurnalul Național din data de 2 august 2016, că nu el este cel care a completat răspunsurile (sau unele dintre acestea) din formularul raportului.
Urmare a celor de mai sus, am solicitat Institutului Național al Patrimoniului să identifice persoanele care au avut acces la platforma WHC pentru Cetățile dacice din Munții Orăștiei și care se fac răspunzătoare de datele false furnizate către UNESCO. De asemenea, am solicitat tragerea la răspundere a acestor persoane.
Evaluarea raportului a fost publicată în data de 24 august 2016 și este semnată de dr. arhg. Aurora Pețan. Poate fi accesată aici: Evaluare a Raportării Periodice către World Heritage Center (Periodic Reporting – Second Cycle) cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Foto: Atelierele DACICA, editia 1, Geo-stiinte aplicate în cercetarea arheologica
În perioada 9-12 aprilie 2016 s-a desfășurat primul atelier organizat de Centrul de Studii al Fundației Dacica. Tema atelierului au constituit-o geo-științele aplicate în cercetarea arheologică, iar lector a fost dr. geol. Valentina Cetean, de la Institutul Geologic al României. Am vizitat cariere de piatră exploatate în antichitate și în prezent, am participat la cursuri teoretice, am învățat ce metode și unelte poate folosi un arheolog pentru a obține un set de informații geologice minimale în legătură cu situl pe care îl cercetează, dar și ce trebuie să solicite unui specialist geolog, pentru a obține informații avansate. Mulțumim doamnei Valentina Cetean pentru implicarea deosebită, grupului entuziast și dornic de învățat lucruri noi care a participat la atelier, reprezentanților Marmosim Simeria, care ne-au prezentat tehnicile actuale de prelucrare a pietrei și ne-au primit în cariera de la Pietroasa și, nu în ultimul rând, micuței Sofia, care ne-a îmbogățit cu prezența ei.
Valentina Cetean – Studiu mineralogic privind tipurile de roci din santierul arheologic Ardeu
A fost publicat un nou raport al Centrului de Studii al Fundației Dacica, de data aceasta în cadrul proiectului PetroDac. Raportul este semnat de dr. geol. Valentina Cetean (Institutul Geologic al României) și are ca subiect tipurile de roci din șantierul arheologic Ardeu-Cetățuia, jud. Hunedoara. Este un studiu preliminar, care va fi urmat de o cercetare mai amplă în colaborare cu colegii arheologi care studiază acest sit.
Raportul poate fi citit aici:
sau pe Academia.edu.
Atelierele DACICA, editia I – Geo-stiinte aplicate in cercetarea arheologica
CENTRUL DE STUDII AL FUNDAȚIEI DACICA
vă invită la
ATELIERELE DACICA
EDIȚIA I
10-12 aprilie 2016
Alun, jud. Hunedoara
GEO-ȘTIINȚE APLICATE ÎN CERCETAREA ARHEOLOGICĂ.
INSTRUMENTE TEORETICE ȘI PRACTICE DE CARACTERIZARE GEOLOGICĂ A UNUI SIT
Lector: dr. geol. Valentina CETEAN, Institutul Geologic al României, București
Programul atelierului include cursuri, aplicații practice și deplasări în teren. Cursurile se vor axa pe metodologii de investigare geologică aplicabile în domeniul arheologiei, uneltele geologului profesionist sau ale celui interesat de aceste informații în cercetarea în teren sau în cea preliminară, principalele tipuri de roci, diferite metode de identificare a caracteristicilor vizuale, tehnici de analiză instrumentală pentru determinarea proprietăților fizice ale rocilor.
Având ca țintă finală dobândirea unor cunoștințe mai detaliate privind utilizarea pietrei în construcții (ca fundament, ca elemente de zidărie, pavaje exterioare sau finisaje), dar și la confecționarea unor artefacte, se vor aduce în discuție caracteristici cum sunt durabilitatea și comportamentul la intemperii, lucrabilitatea unei roci si modul în care acestea influențează tehnicile constructive.
Aplicațiile în teren se vor desfășura în zona cu calcare de la Grădiștea de Munte (Dealul Dosul Vârtoapelor – Cornu Pietrei) și în carierea de andezit Pietroasa-Deva. Vom face și o vizită la Marmosim-Simeria, pentru a vedea tehnicile moderne de prelucrare a pietrei.
Toate cheltuielile sunt suportate de organizatori, în colaborare cu Pensiunea Dacica (mai puțin transportul participanților până la sediul Centrului).
Locuri disponibile: 10.
Grup țintă: studenți, absolvenți și cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, arhitecturii și domenii conexe.
Înscrierile se fac prin trimiterea unui CV și a unei scrisori de intenție până la data de 6 aprilie 2016 la email centrul@dacica.ro.
Contact: Centrul de Studii al Fundației Dacica, sat Alun nr. 1, com. Boșorod, jud. Hunedoara, tel. 0354-086162, email: centrul@dacica.ro
Responsabil grup/ detalii suplimentare: drd. Xenia Pausan, e-mail: xenia.pausan@yahoo.com, tel. 0755458117
Vă așteptăm cu drag!
Revista ReDIVA nr. III/2015
Vă anunțăm apariția numărului III/2015 al Revistei Doctoranzilor în Istorie Veche și Arheologie (ReDIVA), editată de Fundația Dacica. Conținutul se găsește integral online la adresa http://rediva.ro/numere/2015-3/
Sumar:
Petru CIOCANI, Andrea JOZSA
Discontinuity in the archaeological research: Neolithic and Eneolithic sites in the surroundings of Dudeștii Vechi
Laura-Simona DRAȘOVEAN
Small lithic assemblages from the Bronze Age tell Pecica-Șanțul Mare (2008-2011 campaigns)
Raluca-Eliza BĂTRÎNOIU
The dynamics of habitation in Wallachia during the 4th – 1st centuries BC
Aurora PEȚAN
Another unknown stone structure in Sarmizegetusa Regia’s sacred zone recorded in writings of the 19th century
Csaba SZABÓ
Placing the Gods. Sanctuaries and sacralized spaces in the settlements of Apulum
Nicholas Márquez-Grant, Linda Fibiger (Editors), The Routledge Handbook of Archaeological Human Remains and Legislation, 2011 (Kathryn Grow ALLEN)
Julietta Steinhauer, Religious Associations in the Post-Classical Polis, 2014 (Csaba SZABÓ)
Radu Harhoiu, Daniel Spânu, Erwin Gáll, Barbari la Dunăre [Barbarians at the Danube], 2011 (Sergiu-Gabriel ENACHE)
Simpozionul National din Valea Alunului, editia a III-a, 6-8 mai 2016
Centrul de Studii al Fundației Dacica, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și cu colectivul de cercetare al proiectului Limes Transalutanus (cod proiect: PN-II-PT-PCCA-2013-4-0759), organizează în perioada 6-8 mai 2016, la sediul din satul Alun, jud. Hunedoara, Simpozionul Național din Valea Alunului, ediția a III-a, cu tema
FORTIFICAȚII ARSE – INCENDIU, TEHNOLOGIE DE EDIFICARE SAU ACT SIMBOLIC?
Fortificațiile care au suferit transformări, la temperaturi ridicate, sub acțiunea focului, sunt o prezență constantă în peisajul cercetării arheologice din România. Aceste transformări , mai mult sau mai puțin intense, sunt cunoscute într-o largă varietate, din epoca bronzului și până în perioada medievală, fiind cel mai adesea explicate cu ajutorul ipotezei distrugerii intenționate provocate de actori inamici comunităților care au edificat respectivele fortificații. Cu toate acestea, nu sunt puține cazurile în care transformările structurale vizibile cu ochiul liber, dar și a celor intime, puse în evidență prin determinări și analize fizico-chimice, au fost atât de intense și/sau la o scară atât de mare încât au ridicat evidente semne de întrebare referitoare la paradigma interpretativă mai sus enunțată. Este oare posibilă atingerea și menținerea de temperaturi foarte mari doar prin incendierea suprastructurii din lemn? Aceste temperaturi au depășit, de la caz la caz, pragul transformărilor magnetice (peste 6500C) sau chiar nivelul termic specific unor metamorfoze profunde, așa cum sunt sinterizarea, calcinarea sau chiar vitrificarea compoziției valurilor cercetate (în jur de și peste 11000C). Este acceptabilă și suficientă ipoteza incendierii tactice a fortificațiilor, în timpul asediilor, pentru a explica o anvergură ciclopică a efectelor, așa cum au fost ele observate, pentru a da doar două exemple din epoci și condiții diferite, la marile cetăți de pământ de la sfârșitul epocii bronzului din Banat sau cele cunoscute în sectorul sudic al graniței imperiale romane în Dacia (Limes Transalutanus)?
Întrebările de mai sus, și multe altele, au fost deja formulate de către unii dintre arheologii români, dar ecoul general nu a fost suficient pentru a consolida o direcție de cercetare distinctă în favoarea problemelor aflate în discuție. De fapt, fortificațiile de acest tip descoperite pe teritoriul României, denumite adeseori (restrictiv) cu miez ars sau cu miez vitrificat, fac parte dintr-un ansamblu mult mai larg. Manifestările din această categorie, denumite, în general, vitrified forts sau vitrified walls în literatura engleză ori schlackenwall in literatura germană, sunt întâlnite în numeroase situri, răspândite pe întregul continent, din epoca bronzului, epoca fierului, epocă romană și din perioada feudală.
Scopul întrunirii este acela de a stabili un cadru de prezentare și dezbatere prin care specialiști interesați sau arheologi care au participat nemijlocit la cercetări în situri arheologice fortificate să aducă la un loc idei, informații și studii de caz și să formuleze ipoteze de interpretare referitoare la utilizarea focului în structuri fortificate din România. Un domeniu de discuție important va fi reprezentat de efectele fizico-chimice observate, asociate transformărilor structurale ce au loc la temperaturi înalte. În strânsă legătură cu acest domeniu va fi analizată necesitatea și posibilitățile practice de completare a cercetărilor arheologice tradiționale prin noi cercetări interdisciplinare (investigații geofizice, geo-arheologice, determinări și analize de laborator etc.). Vor mai fi discutate și analizate, cu acest prilej, o serie de aranjamente practice care să fundamenteze viitoare activități de arheologie experimentală. Nu în ultimul rând, vor fi aduse în discuție, în cadrul unei scurte mese rotunde, necesitatea și oportunitățile de construire a unui cadru comun de lucru prin intermediul unor viitoare proiecte de cercetare.
Fiind vorba despre un simpozion național, dorim ca studiile de caz prezentate să reprezinte, în primul rând, cercetările, mai vechi și mai noi, din România. Aceste studii de caz nu vor fi limitate doar la fortificațiile cu miez ars, organizatorii fiind interesați într-o dezbatere mai largă referitoare la acțiunea și efectele focului asupra fortificațiilor. Totodată, propunem participanților o scurtă serie de prezentări asupra cercetărilor și a principalelor concluzii referitoare la acțiunea focului asupra fortificațiilor din Europa de Vest, Europa Centrală, dar și din țările din spațiul ex-sovietic. Va fi posibilă, în acest fel, observarea comparativă a metodologiei de cercetare și a principalelor rezultate și interpretări din arheologia din România și din Europa.
Organizatorii și-au propus realizarea unui experiment arheologic, chiar în timpul desfășurării lucrărilor simpozionului. Detalii despre acest experiment vor fi disponibile in următoarea circulară.
Cazarea și masa vor fi asigurate de către Fundația Dacica, în colaborare cu Pensiunea Dacica.
Vă rugăm să confirmați participarea și să ne comunicați titlul prezentării dumneavoastră până la data de 15 Aprilie 2016.
Organizatori
Dr. Valeriu Cavruc
Marian Coman
Comunicat cu privire la un abuz comis de reprezentantii administratiei monumentului UNESCO Sarmizegetusa Regia
În data de 11 noiembrie a.c. doi reprezentanți ai Fundației Dacica (dr. Aurora Pețan – președinte și arh. Marian Coman – vicepreședinte) au efectuat o deplasare la Sarmizegetusa Regia împreună cu alte două persoane și s-au îndreptat spre sit dinspre Valea Godeanului, pe poteca turistică ce pornește din apropierea fostei stații CF „Cetate” (în condițiile în care Valea Albă era închisă datorită modernizării drumului de acces).
Cunoscând că regulamentul de vizitare permite accesul în sit numai prin locuri marcate, iar poteca dinspre Valea Godeanului duce în zona sacră, unde nu există punct de acces autorizat în sit, am ocolit zona sacră, cu intenția de a ajunge la poarta de vest a cetății și a pătrunde regulamentar în sit.
În drum spre poarta de vest am fost abordați de jandarmi și angajați ai firmei de pază, care, alertați de câini, au venit la noi din zona sacră și din parcare, ne-au înconjurat și ne-au fotografiat, supunându-ne unui tratament umilitor și ironizându-ne că le testăm vigilența. Ni s-a comunicat că am comis două abateri: am intrat în zona administrată de Consiliul Județean și am venit pe un traseu neomologat.
Am solicitat să ni se explice de unde ne-am fi putut informa cu privire la limitele zonei administrate și la modul în care aceste limite sunt marcate. Ni s-a răspuns că din hotărârea nr. 186 a Consiliului Județean Hunedoara și ni s-a arătat un semn făcut cu vopsea roșie pe un copac, reprezentând litera A, care marchează limita zonei administrate.
Marcajul zonei administrate
Deși am explicat limpede care a fost intenția noastră, unul dintre jandarmi (al cărui nume nu l-am reținut, dar care a afirmat că ne cunoaște) ne-a adresat întrebări insinuante repetate în legătură cu scopul prezenței noastre în zona administrată. Am fost escortați la poarta de vest, unde alți angajați ai firmei de pază ne-au făcut fotografii. Am cumpărat bilete pentru a intra în sit și am așteptat verdictul oamenilor legii.
Ni s-a comunicat că vom fi sancționați cu avertisment și ni s-au cerut documentele de identitate pentru verificare în baza de date. După aproximativ 20 de minute, jandarmul ne-a comunicat că nu am încălcat regulamentul, dat fiind că am venit în timpul programului și am cumpărat bilete.
L-am întrebat de ce ne-au abordat în pădure, dacă nu am încălcat regulamentul, și ne-a răspuns că erau în patrulare prin zonă. La întrebarea dacă ne putem întoarce pe același traseu, ni s-a răspuns pozitiv, dar am fost avertizați să nu mai trecem prin zona administrată (deși tocmai ni se spusese că acest lucru nu reprezintă o abatere). Am cerut din nou lămuriri și ni s-a spus că se poate trece prin acea zonă în timpul programului de vizitare a monumentului. Mai erau 3 ore până la închiderea programului. Ne-am întors totuși pe un alt traseu, mult mai dificil, care a ocolit zona administrată. La plecare am vrut să ne asigurăm că jandarmul a înțeles până la urmă care a fost intenția noastră, dar ne-a răspuns că numai noi știm ce am intenționat cu adevărat.
Marian Coman (dreapta) și unul dintre însoțitorii noștri, arheologul Mihai Căstăian (stânga). În centru, jandarmul care ne-a supus unui tratament umilitor
Am constatat ulterior că hotărârea 186/2014 a Consiliului Județean este tocmai regulamentul pe care încercam să îl respectăm, ocolind situl, și că din acesta nu reiese nici care sunt limitele zonei administrate, nici cum sunt marcate acestea. Se spune doar că accesul în sit este permis „numai prin locurile și pe traseele stabilite și marcate”. Am adresat o solicitare Serviciului Public de Administrare a Monumentelor Istorice Deva, prin care am cerut să ni se precizeze care sunt acele locuri, trasee și marcaje și cum sunt aduse la cunoștința vizitatorului, astfel încât acesta să le poată respecta. Așteptăm răspunsul.
De asemenea, am fost informați de un reprezentant al Parcului Natural Grădiștea Muncelului-Cioclovina că traseul pe care am venit este unul omologat de către Autoritatea Națională pentru Turism, iar fișa traseului se află la salvamont Hunedoara și la administrația Parcului. Traseul, utilizat decenii la rând de turiști, de localnici și de arheologii care au cercetat situl până la amenajarea drumului de pe Valea Albă, a fost recent interzis și rangerilor Parcului de către administrația sitului.
Considerăm că reprezentanții administrației monumentului au avut un comportament abuziv și umilitor la adresa noastră și vom acționa în consecință.
De asemenea, considerăm că regulamentul de vizitare a monumentului UNESCO Sarmizegetusa Regia este neclar și favorizează abuzurile din partea administrației sitului. Din acest motiv, vom contesta acest regulament.
Cei care au mai suferit tratamente abuzive din partea reprezentanților administrației sitului Sarmizegetusa Regia, precum și toți cei care doresc să își exprime părerea cu privire la acest regulament, sunt rugați să contacteze Fundația Dacica la adresa de email fundatia@dacica.ro.
14 noiembrie 2015
dr. Aurora Pețan
Președinte Fundația DACICA
