Evaluarea raportului mincinos către UNESCO cu privire la Cetățile Dacice
Am reușit să termin, după foarte multă muncă, evaluarea raportului către UNESCO cu privire la Cetățile Dacice.
Raportul cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei Periodic Reporting – second cycle elaborat pentru World Heritage Center (UNESCO) de către managerii de sit din județele Hunedoara și Alba și avizat de către Institutul Național al Patrimoniului prin Punctul Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO a fost publicat online în data de 13 octombrie 2014.
La o parcurgere superficială a acestui raport, ies în evidență multe date false (existența unor multiple surse de finanțare pentru restaurarea acestor cetăți, inclusiv donații internaționale, existența unui muzeu de sit, a căilor de acces adecvate la toate cetățile, a mijloacelor de informare, absența factorilor negativi care afectează monumentele și prezența unui număr mare de factori pozitivi, inexistenți în realitate, starea de conservare bună a monumentelor ș.a.). Prin urmare, am considerat necesară o analiză amănunțită a raportului și o evaluare obiectivă a acestuia.
Am folosit două metode: pe de o parte, am comparat datele din raport cu situația de la fața locului, pe care am documentat-o permanent pe toată perioada acoperită de raportare (2008-2014); pe de alta, am comparat răspunsurile din raport cu cele date de managerii altor situri arheologice din Europa în raportările lor, în general situri UNESCO pe care le-am vizitat personal.
Raportările periodice reprezintă un instrument de bază prin intermediul căruia se implementează prevederile Convenției de la Paris. Statele-Părți sunt obligate să participe la cicluri de rapoarte organizate o dată la 6 ani. Această obligație derivă din art. 29 al Convenției, coroborat cu cap. V al Ghidului Operațional pentru implementarea Convenției. Până în prezent au fost organizate două astfel de cicluri, cel de-al doilea încheindu-se în 2014 (pentru țările din Europa).
Scopul acestor raportări este acela de a oferi o evaluare a stadiului de implementare a Convenției de către Statele-Părți, de a facilita actualizarea informațiilor despre monumentele înscrise și de a înregistra eventualele modificări ale stadiului de conservare al acestora. Acest proces trebuie să ducă la formularea unor strategii pentru îmbunătățirea capacităților Statelor-Părți și la dezvoltarea unor mecanisme mai durabile de conservare a proprietăților statelor respective. Totodată, în baza acestor rapoarte, WHC urmărește o evaluare globală a portofoliului său de monumente. Rapoartele periodice permit WHC să evalueze condițiile în care se află aceste monumente și, atunci când este necesar, să decidă cu privire la adoptarea de măsuri specifice pentru a rezolva problemele și provocările recurente. Pentru managerii de situri, se așteaptă ca raportările periodice să constituie un exercițiu util în activitatea lor. În sfârșit, raportările periodice constituie un mecanism de cooperare regională și schimb de informații și experiențe între Statele-Părți cu privire la implementarea Convenției.
Concluzia analizei este următoarea:
Raportul elaborat de cei doi manageri de sit și avizat de coordonatorul Punctului Focal Național cuprinde o cantitate mare de date false sau inexacte, fapt ce reprezintă o încălcare flagrantă de către România a Convenției de la Paris pentru protejarea Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.
Consecințele acestui fals se vor resimți pe două planuri.
Pe de o parte, ocultarea situației reale a acestor monumente le privează de posibilitatea de a beneficia de ajutor din partea UNESCO. Rolul acestor raportări este acela de a identifica probleme și de a se găsi soluții pentru rezolvarea acestora. WHC pune la dispoziție fonduri, specialiști și consultanță, implicându-se activ în rezolvarea problemelor semnalate. Rolul acestui organism este să ajute, nu să sancționeze.
Pe de altă parte, datele false furnizate au fost / vor fi utilizate de către WHC pentru realizarea de statistici și evaluări, cu scopul implementării unor strategii regionale, și sunt la dispoziția membrilor și partenerilor WHC, precum și a publicului larg, ducând la deformarea statisticilor și studiilor în care vor fi utilizate și, implicit, la dezinformare.
Nu în ultimul rând, imaginea României poate avea de suferit în urma furnizării acestor date false.
Raportul meu poate fi citit aici: Evaluare a Raportării Periodice către World Heritage Center (Periodic Reporting – Second Cycle) cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei.
Cei care nu au cont pe Academia, pot descărca textul de pe site-ul Fundației.
