Centrul de Studii – Blogul DACICA

08/05/201708/05/2017

Simpozionul Internațional de Arheologie Funerară – comunicat de presă

În perioada 11-14 mai 2017 la sediul Fundației Dacica din satul Alun, comuna Boșorod, jud. Hunedoara, va avea loc Colocviul Internațional de Arheologie Funerară „Funerary Practices at the Thracians and Celts in the Second Iron Age”, organizat de International Union for Prehistoric and Protohistoric Sciences în colaborare cu Centrul de Studii al Fundației Dacica, Asociația de Studii pentru Arheologie Funerară – Romania și Muzeul „Carol I” Brăila. Vor participa specialiști din 10 țări (România, Republica Moldova, Bulgaria, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Polonia, Italia, Elveția și Spania).

Deschiderea oficială va avea loc joi, 11 mai, la ora 16.

Detalii la: http://cercetare.dacica.ro/simpozion

Tel. 0744-687859

27/09/201630/09/2016

Programul Scolii de Toamna din Valea Alunului, editia a IV-a, 2016

Programul Școlii de Toamnă din Valea Alunului pentru doctoranzi în Istorie Veche și Arheologie

Ediția a IV-a, 1-9 octombrie 2016

Sâmbătă, 1 oct. Sosirea participanților

Duminică, 2 oct. Excursie la Roșia Montană, pe traseul Alun – Călan – Simeria Veche – Șoimuș – Brad – Buceș Vulcan – Abrud – Roșia Montană – Zlatna – Almașu Mare – Ardeu – Geoagiu – Orăștie – Alun. Se vizitează și muzeele/colecțiile de la Brad, Roșia Montană, Almașu Mare și Orăștie.

Ghidaj: dr. Mihai Căstăian. Masa de prânz: restaurantul Filonul de Aur din Abrud. Transport cu autocarul.

Luni, 3 oct.

09-13. Natura și valențele patrimoniului arheologic. Dr. Valeriu CAVRUC, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni Sfântu Gheorghe

16-20. Managementul și integrarea datelor topografice și arhitecturale în documentația arheologică. Dr. Alexandra TEODOR, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Starea de conservare a monumentelor de pe Limes Transalutanus. Dr. Eugen S. TEODOR, Muzeul Național de Istorie al României

Marți, 4 oct.

09-13. Om, spațiu geografic și organizare teritorială. Teoria hărților mentale privind adaptabilitatea la mediu și exploatarea reliefului de către om în Preistorie. Lect. Dr. Dorel MICLE, Universitatea de Vest, Timișoara

16-20. Constructori și elite conducătoare în tellul neolitic de la Uivar (mileniul VI-V BC). Prof. Dr. Florin DRAȘOVEAN, Muzeul Banatului, Timișoara

Miercuri, 5 oct.

09-13. Sesiune de comunicări a studenților

16-19. Excursie la cetatea dacică Piatra Roșie. Ghidaj: dr. Aurora Pețan.

Joi, 6 oct.

09-13. Sedimentologie și micromorfologie. Aplicații în arheologie. Dr. Constantin HAITĂ, Muzeul Național de Istorie al României, București

16-20. Ars vitraria experimentalis. Introducere în istoria și arheologia veselei de sticlă antice. Dr. Sever-Petru BOȚAN, Institutul de Arheologie Iași

Vineri, 7 oct.

09-13. Geo-științe aplicate în cercetarea arheologică. Instrumente teoretice și practice de caracterizare și probare geologică a unui sit. Dr. Valentina CETEAN, Institutul Geologic al României, București

16-20. Palinologia – o „unealtă” pentru reconstituirea mediului din trecut. Aplicații în arheologie. Dr. Ioan TANȚĂU, Facultatea de Biologie și Geologie, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Seară de folk cu Adriana ANDREICA

Sâmbătă, 8 oct.

09-17. Excursie off-road la Sarmizegetusa Regia pe traseul Costești – Prihodiște – Poiana Omului – Rudele – Meleia – Șteaua Mică – Godeanu – Muncel – Sarmizegetusa Regia.

18-20. Ideologie și simbolism în arta tracilor nordici (sec. V-III a. Chr.). Dr. Valeriu SÎRBU, Muzeul Brăilei / Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București

Duminică, 9 oct. Închiderea școlii. Plecarea participanților

Sesiunea de comunicări a studenților, miercuri, 5 octombrie

Moderator: Raluca Eliza-BĂTRÎNOIU

09:00 – 09:20
Serghei HEGHEA, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău
Așezarea eneolitiсă târzie Brânzеni III – Țiganca (repere istoriografice)

09:20 – 09:40
Victoria SURDU, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei Chișinău
Cercetarea istoriografică a culturii Iamnaia târzii în spațiul carpato-nistrean

09:40 – 10:00
Xenia POP, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca
Artefacte din materii dure de animale din situl de epoca bronzului de la Pecica „Șanțul Mare”

10:00 – 10:20
Ciprian LAZANU, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Metalurgia bronzului din perioada târzie a epocii bronzului din Podișul Bârladului

10:20 – 10:40
Livia SÎRBU, Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău
Așezarea hallstattiană timpurie Trinca – Izvorul lui Luca: retrospective și perspective

10:40 – 11:00. Pauză de cafea

11:00 – 11:20
Mátyás BAJUSZ, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Cariera de piatră a castrului de la Românași

11:20 – 11:40
Xenia PĂUȘAN, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca
Elemente temporare utilizate în protecția secțiunilor arheologice

11:40 – 12:00
Cassian COLBAN Cassian, Universitatea de Vest Timișoara
O privire retrospectivă asupra economiei pastorale din Munții Șureanu. Analiza corespondenței dintre traseele de transhumanță si obârșia izvoarelor din golul alpin

12:00 – 12:20
Cristian OPREAN, Universitatea de Vest Timișoara
Fauna din Piața Libertății din Timișoara descoperită în urma cercetărilor arheologice preventive, Campania 2013-2014

12:20 – 12:40
Bogdan CRAIOVAN, Universitatea de Vest Timișoara
La răscruce de civilizații. Habitatul medieval urban din Timișoara secolelor XV-XVI

12:40 – 13:00
Ilka BOÉR, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca
Judith şi Holofern. O scenă din Vechiul Testament pe cahle din secolul XVI-lea din Cluj-Napoca

Discuții finale

http://cercetare.dacica.ro/scoala-de-toamna

19/04/201619/04/2016

Foto: Atelierele DACICA, editia 1, Geo-stiinte aplicate în cercetarea arheologica

În perioada 9-12 aprilie 2016 s-a desfășurat primul atelier organizat de Centrul de Studii al Fundației Dacica. Tema atelierului au constituit-o geo-științele aplicate în cercetarea arheologică, iar lector a fost dr. geol. Valentina Cetean, de la Institutul Geologic al României. Am vizitat cariere de piatră exploatate în antichitate și în prezent, am participat la cursuri teoretice, am învățat ce metode și unelte poate folosi un arheolog pentru a obține un set de informații geologice minimale în legătură cu situl pe care îl cercetează, dar și ce trebuie să solicite unui specialist geolog, pentru a obține informații avansate. Mulțumim doamnei Valentina Cetean pentru implicarea deosebită, grupului entuziast și dornic de învățat lucruri noi care a participat la atelier, reprezentanților Marmosim Simeria, care ne-au prezentat tehnicile actuale de prelucrare a pietrei și ne-au primit în cariera de la Pietroasa și, nu în ultimul rând, micuței Sofia, care ne-a îmbogățit cu prezența ei.

08/04/2016

Valentina Cetean – Studiu mineralogic privind tipurile de roci din santierul arheologic Ardeu

A fost publicat un nou raport al Centrului de Studii al Fundației Dacica, de data aceasta în cadrul proiectului PetroDac. Raportul este semnat de dr. geol. Valentina Cetean (Institutul Geologic al României) și are ca subiect tipurile de roci din șantierul arheologic Ardeu-Cetățuia, jud. Hunedoara. Este un studiu preliminar, care va fi urmat de o cercetare mai amplă în colaborare cu colegii arheologi care studiază acest sit.

Raportul poate fi citit aici:

Valentina Cetean – Studiu mineralogic preliminar privind tipurile de roci din șantierul arheologic Ardeu-Cetățuia, jud. Hunedoara

sau pe Academia.edu.

Pages from 2016-8

01/04/201601/04/2016

Atelierele DACICA, editia I – Geo-stiinte aplicate in cercetarea arheologica

CENTRUL DE STUDII AL FUNDAȚIEI DACICA

vă invită la

ATELIERELE DACICA

EDIȚIA I

10-12 aprilie 2016

Alun, jud. Hunedoara

GEO-ȘTIINȚE APLICATE ÎN CERCETAREA ARHEOLOGICĂ.

INSTRUMENTE TEORETICE ȘI PRACTICE DE CARACTERIZARE GEOLOGICĂ A UNUI SIT

Lector: dr. geol. Valentina CETEAN, Institutul Geologic al României, București

Programul atelierului include cursuri, aplicații practice și deplasări în teren. Cursurile se vor axa pe metodologii de investigare geologică aplicabile în domeniul arheologiei, uneltele geologului profesionist sau ale celui interesat de aceste informații în cercetarea în teren sau în cea preliminară, principalele tipuri de roci, diferite metode de identificare a caracteristicilor vizuale, tehnici de analiză instrumentală pentru determinarea proprietăților fizice ale rocilor.

Având ca țintă finală dobândirea unor cunoștințe mai detaliate privind utilizarea pietrei în construcții (ca fundament, ca elemente de zidărie, pavaje exterioare sau finisaje), dar și la confecționarea unor artefacte, se vor aduce în discuție caracteristici cum sunt durabilitatea și comportamentul la intemperii, lucrabilitatea unei roci si modul în care acestea influențează tehnicile constructive.

Aplicațiile în teren se vor desfășura în zona cu calcare de la Grădiștea de Munte (Dealul Dosul Vârtoapelor – Cornu Pietrei) și în carierea de andezit Pietroasa-Deva. Vom face și o vizită la Marmosim-Simeria, pentru a vedea tehnicile moderne de prelucrare a pietrei.

Toate cheltuielile sunt suportate de organizatori, în colaborare cu Pensiunea Dacica (mai puțin transportul participanților până la sediul Centrului).

Locuri disponibile: 10.

Grup țintă: studenți, absolvenți și cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, arhitecturii și domenii conexe.

Înscrierile se fac prin trimiterea unui CV și a unei scrisori de intenție până la data de 6 aprilie 2016 la email centrul@dacica.ro.

Contact: Centrul de Studii al Fundației Dacica, sat Alun nr. 1, com. Boșorod, jud. Hunedoara, tel. 0354-086162, email: centrul@dacica.ro

Responsabil grup/ detalii suplimentare: drd. Xenia Pausan, e-mail: xenia.pausan@yahoo.com, tel. 0755458117

Vă așteptăm cu drag!

31/03/201631/03/2016

Revista ReDIVA nr. III/2015

Vă anunțăm apariția numărului III/2015 al Revistei Doctoranzilor în Istorie Veche și Arheologie (ReDIVA), editată de Fundația Dacica. Conținutul se găsește integral online la adresa http://rediva.ro/numere/2015-3/

rediva_3_2015

Sumar:

Petru CIOCANI, Andrea JOZSA
Discontinuity in the archaeological research: Neolithic and Eneolithic sites in the surroundings of Dudeștii Vechi

Laura-Simona DRAȘOVEAN
Small lithic assemblages from the Bronze Age tell Pecica-Șanțul Mare (2008-2011 campaigns)

Raluca-Eliza BĂTRÎNOIU
The dynamics of habitation in Wallachia during the 4th – 1st centuries BC

Aurora PEȚAN
Another unknown stone structure in Sarmizegetusa Regia’s sacred zone recorded in writings of the 19th century

Csaba SZABÓ
Placing the Gods. Sanctuaries and sacralized spaces in the settlements of Apulum

Nicholas Márquez-Grant, Linda Fibiger (Editors), The Routledge Handbook of Archaeological Human Remains and Legislation, 2011 (Kathryn Grow ALLEN)

Julietta Steinhauer, Religious Associations in the Post-Classical Polis, 2014 (Csaba SZABÓ)

Radu Harhoiu, Daniel Spânu, Erwin Gáll, Barbari la Dunăre [Barbarians at the Danube], 2011 (Sergiu-Gabriel ENACHE)

31/03/201631/03/2016

Simpozionul National din Valea Alunului, editia a III-a, 6-8 mai 2016

Centrul de Studii al Fundației Dacica, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni și cu colectivul de cercetare al proiectului Limes Transalutanus (cod proiect: PN-II-PT-PCCA-2013-4-0759), organizează în perioada 6-8 mai 2016, la sediul din satul Alun, jud. Hunedoara, Simpozionul Național din Valea Alunului, ediția a III-a, cu tema

FORTIFICAȚII ARSE – INCENDIU, TEHNOLOGIE DE EDIFICARE SAU ACT SIMBOLIC?

Fortificațiile care au suferit transformări, la temperaturi ridicate, sub acțiunea focului, sunt o prezență constantă în peisajul cercetării arheologice din România. Aceste transformări , mai mult sau mai puțin intense, sunt cunoscute într-o largă varietate, din epoca bronzului și până în perioada medievală, fiind cel mai adesea explicate cu ajutorul ipotezei distrugerii intenționate provocate de actori inamici comunităților care au edificat respectivele fortificații. Cu toate acestea, nu sunt puține cazurile în care transformările structurale vizibile cu ochiul liber, dar și a celor intime, puse în evidență prin determinări și analize fizico-chimice, au fost atât de intense și/sau la o scară atât de mare încât au ridicat evidente semne de întrebare referitoare la paradigma interpretativă mai sus enunțată. Este oare posibilă atingerea și menținerea de temperaturi foarte mari doar prin incendierea suprastructurii din lemn? Aceste temperaturi au depășit, de la caz la caz, pragul transformărilor magnetice (peste 650⁰C) sau chiar nivelul termic specific unor metamorfoze profunde, așa cum sunt sinterizarea, calcinarea sau chiar vitrificarea compoziției valurilor cercetate (în jur de și peste 1100⁰C). Este acceptabilă și suficientă ipoteza incendierii tactice a fortificațiilor, în timpul asediilor, pentru a explica o anvergură ciclopică a efectelor, așa cum au fost ele observate, pentru a da doar două exemple din epoci și condiții diferite, la marile cetăți de pământ de la sfârșitul epocii bronzului din Banat sau cele cunoscute în sectorul sudic al graniței imperiale romane în Dacia (Limes Transalutanus)?

Întrebările de mai sus, și multe altele, au fost deja formulate de către unii dintre arheologii români, dar ecoul general nu a fost suficient pentru a consolida o direcție de cercetare distinctă în favoarea problemelor aflate în discuție. De fapt, fortificațiile de acest tip descoperite pe teritoriul României, denumite adeseori (restrictiv) cu miez ars sau cu miez vitrificat, fac parte dintr-un ansamblu mult mai larg. Manifestările din această categorie, denumite, în general, vitrified forts sau vitrified walls în literatura engleză ori schlackenwall in literatura germană, sunt întâlnite în numeroase situri, răspândite pe întregul continent, din epoca bronzului, epoca fierului, epocă romană și din perioada feudală.

Scopul întrunirii este acela de a stabili un cadru de prezentare și dezbatere prin care specialiști interesați sau arheologi care au participat nemijlocit la cercetări în situri arheologice fortificate să aducă la un loc idei, informații și studii de caz și să formuleze ipoteze de interpretare referitoare la utilizarea focului în structuri fortificate din România. Un domeniu de discuție important va fi reprezentat de efectele fizico-chimice observate, asociate transformărilor structurale ce au loc la temperaturi înalte. În strânsă legătură cu acest domeniu va fi analizată necesitatea și posibilitățile practice de completare a cercetărilor arheologice tradiționale prin noi cercetări interdisciplinare (investigații geofizice, geo-arheologice, determinări și analize de laborator etc.). Vor mai fi discutate și analizate, cu acest prilej, o serie de aranjamente practice care să fundamenteze viitoare activități de arheologie experimentală. Nu în ultimul rând, vor fi aduse în discuție, în cadrul unei scurte mese rotunde, necesitatea și oportunitățile de construire a unui cadru comun de lucru prin intermediul unor viitoare proiecte de cercetare.

Fiind vorba despre un simpozion național, dorim ca studiile de caz prezentate să reprezinte, în primul rând, cercetările, mai vechi și mai noi, din România. Aceste studii de caz nu vor fi limitate doar la fortificațiile cu miez ars, organizatorii fiind interesați într-o dezbatere mai largă referitoare la acțiunea și efectele focului asupra fortificațiilor. Totodată, propunem participanților o scurtă serie de prezentări asupra cercetărilor și a principalelor concluzii referitoare la acțiunea focului asupra fortificațiilor din Europa de Vest, Europa Centrală, dar și din țările din spațiul ex-sovietic. Va fi posibilă, în acest fel, observarea comparativă a metodologiei de cercetare și a principalelor rezultate și interpretări din arheologia din România și din Europa.

Organizatorii și-au propus realizarea unui experiment arheologic, chiar în timpul desfășurării lucrărilor simpozionului. Detalii despre acest experiment vor fi disponibile in următoarea circulară.

Cazarea și masa vor fi asigurate de către Fundația Dacica, în colaborare cu Pensiunea Dacica.

Vă rugăm să confirmați participarea și să ne comunicați titlul prezentării dumneavoastră până la data de 15 Aprilie 2016.

Organizatori

Comitetul științific

Dr. Dan Ștefan

Dr. Maria-Magdalena Ștefan

Dr. Valeriu Cavruc

Comitetul de organizare

Aurora Pețan

Raluca Eliza-Bătrînoiu

Marian Coman

Contact

Centrul de Studii al Fundației Dacica

Sat Alun nr. 1, com. Boșorod, jud. Hunedoara

Tel. 0354-086162

Email: simpozion@dacica.ro

http://cercetare.dacica.ro/simpozion

15/10/201515/10/2015

Scoala de Toamna 2015 – bilant

De la an la an, Școala de Toamnă pentru Doctoranzi în Istorie Veche și Arheologie devine o experiență tot mai frumoasă, mai plină de câștig și mai intensă. Cea de-a treia ediție a reunit stundenți din Timișoara, București, Cluj-Napoca, Chișinău și Berlin, care au învățat o mulțime de lucruri noi, au vizitat locuri pline de istorie, și-au împărtățit preocupările, au dezbătut, au făcut planuri de colaborare și, mai ales, au plecat prieteni.

Programul a inclus cursuri de introducere în cartografie, arheometalurgie, conservare și restaurare, metode interdisciplinare de analiză a artefactelor, prelegeri pe diferite teme, analiza unor studii de caz, dezbateri și discuții libere.

Sesiunea de comunicări a doctoranzilor le-a oferit participaților ocazia de a își prezenta cercetările și de a beneficia de sugestii și întrebări din partea colegilor. A fost una dintre cele mai frumoase secțiuni ale Școlii, animată, plină de schimburi de idei.

Conform tradiției deja instaurate, excursiile documentare sunt o parte fundamentală a Școlii. Am făcut un tur în Țara Hațegului (cetreatea Colț, curtea nobiliară a Cândeștilor, Ulpia Traiana Sarmizegetusa), am beneficiat de o vizită ghidată la Castelul Corvinilor, am urcat pe cetatea dacică de la Ardeu, împreună cu ghidul nostru, dr. Iosif Vasile Ferencz, am văzut Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva și cetatea Devei, am făcut o excursie offroad la Sarmizegetusa Regia, pe traseul Costești-Prisaca-Muncel-Godeanu și, evident, am dat binețe cetății dacice Piatra Roșie, la poalele căreia se desfășoară Școala noastră. Cursul de arheometalurgie s-a desfășurat la TMK Reșița, așa încât nu am ratat ocazia de a vizita castrul roman de la Tibiscum, ghidați de dl dr. Adrian Ardeț și de dna dr. Ana Cristina Hamat, precum și Muzeul de Mineralogie Constantin Gruescu din Ocna de Fier. Îi suntem recunoscători dlui dr. Romulus Ioan, director executiv la TMK-Artrom Reșița, care ne-a sprijinit în tot periplul nostru bănățean.

Iar la final, după atâta școală, ne-am și distrat puțin 🙂

Le mulțumim tutuor celor care au participat la această ediție și vă așteptăm și la anul! Detalii despre Școala noastră: http://cercetare.dacica.ro/scoala-de-toamna

Au participat:

Studenți: Bajusz Matyas (Cluj-Napoca), Laura Drașovean (Berlin), Xenia Păușan (Cluj-Napoca), Xenia Pop (Cluj-Napoca), Bianca Preda (București), Livia Sîrbu (Chișinău), Mariana Sîrbu (Chișinău), Bogdan Craiovan (Timișoara), Alexandru Halbac (Timișoara).

Lectori: lect. dr. Dorel Micle (Timișoara), dr. Romulus Ioan (TMK Reșița), dr. Florin Gogâltan (Cluj-Napoca), dr. Alexandra Teodor (București), dr. Cosmin Suciu (Timișioara), dr. I.V. Ferencz (Deva).

Organizatori: Aurora Pețan, Marian Coman, Raluca-Eliza Bătrînoiu.

Ne revedem în 2016!

16/09/201516/09/2015

Programul Scolii de Toamna – editia 2015

I. Cursuri și aplicații

Introducere în arheometalurgie – metode de investigație și studii de caz. Dr. Bogdan CONSTANTINESCU, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horea Hulubei”, București

Utilizarea cartografiei istorice, a imaginilor satelitare, ortofotoplanurilor și hărților topografice în identificarea, analiza și diseminarea siturilor arheologice. Lect. dr. Dorel MICLE, Universitatea de Vest, Timișoara

Geo-stiințe aplicate în cercetarea arheologică. Instrumente teoretice și practice de caracterizare geologică a unui sit arheologic. Dr. Valentina CETEAN, Prospecțiuni S.A., București

Out of the box – când totul pare posibil: arheologia întâlnește fizica. Dr. Carmen PAVEL, Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară „Horea Hulubei”, București; dr. Cosmin SUCIU, Muzeul Banatului, Timișoara

Conservarea și punerea în valoare a siturilor arheologice. Dr. Alexandra TEODOR, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București

Introducere în metode non-invazive de investigare a siturilor arheologice (geofizică și teledetecție cu UAV). Dr. Dan ȘTEFAN, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București

Metode statistice aplicate în arheologie. Dr. Dan ȘTEFAN, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București

__________________________________

II. Sesiune de comunicări a doctoranzilor

Aspecte ale paleoeconomiei animaliere în neoliticul mijlociu. Studiu de caz: situl de la Pișcolt-Lutărie (jud. Satu Mare). Xenia POP, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca

Tehnologia si tipologia uneltelor din piatră cioplită din Neoliticul Târziu din Banat. Laura-Simona DRAȘOVEAN, Institut für Prähistorische Arhäologie, Berlin

Cercetări interdisciplinare asupra obiectelor din bronz. Ciprian-Cătălin LAZANU, Universitatea „Al.I. Cuza” Iași

Piese de metal în tumuli de epoca bronzului în sudul României. Bianca PREDA, Institutul de Arheologie Vasile Pârvan”, București

Așa numitele „cenușare” din așezările complexului cultural Noua Sabatinovka-Coslogeni. Caracteristici si semnificație. Mariana SÎRBU, Universitatea de Stat, Chișinău

Complexele funerare ale purtătorilor Culturii Chișinău-Corlăteni (sec. XII-X î.e.n.). Livia SÎRBU, Academia de Științei a Moldovei, Chișinău

Material litic din Dacia Porolissensis. Mátyás BAJUSZ, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Interdisciplinaritate în arheologie. Metode și tehnici geologice aplicate pentru analiza materialului litic din porta praetoria a castrului roman de la Bologa. Xenia PĂUȘAN, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Istoricul cercetărilor arheologice din fortificația de tip Vauban din Timișoara. Alexandru HALBAC, Universitatea de Vest, Timișoara

Pipele din lut descoperite în urma săpăturilor arheologice preventive din Piaţa Libertăţii din Timişoara, campania 2013-2014. Bogdan CRAIOVAN, Universitatea de Vest, Timișoara

____________________

III. Excursii documentare

Hunedoara (Castelul Corvinilor) – Țara Hațegului (Cetatea Colț – Ulpia Traiana Sarmizegetusa – biserica din Densuș – Muzeul Satului Hațegan Peșteana)

Sarmizegetusa Regia (offroad, pe rute montane, în funcție de starea vremii, deoarece drumul public este închis pentru asfaltare) și /sau Costești-Cetățuie și Costești-Blidaru

Geoagiu – Cetatea dacică Ardeu-Cetățuie; cetatea dacică Piatra Roșie.

Programul va fi definitivat la începutul lunii octombrie.

04/08/2015

Rezultate admitere Scoala de Toamna din Valea Alunului 2015 (sesiunea I)

Rezultatele concursului de admitere la Școala de Toamnă din Valea Alunului pentru Doctoranzi în Istorie Veche și Arheologie, ediția a III-a, 3-11 octombrie 2015.

Dat fiind că au rămas câteva locuri libere, se organizează o a doua sesiune de admitere în perioada 1-15 septembrie. Candidații admiși în prima sesiune nu vor fi concurați de către cei ce vor concura în cea de-a doua.

Programul Școlii va fi definitivat în cursul lunii septembrie.

Felicitări tuturor!

Nr. crt.	Nume și prenume	Instituția	Titlul proiectului
1.	AIRINEI Adriana	Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași	Formularul votiv ca expresie a cultului imperial în Dacia romană
2.	BAJUSZ Mátyás	Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca	Material litic din Dacia Porolissensis
3.	DRAȘOVEAN Laura-Simona	Institut für Prähistorische Archäologie, Berlin	Tehnologia si tipologia uneltelor din piatra cioplita din Neoliticul Târziu din Banat
4.	PĂUȘAN Xenia	Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca	Interdisciplinaritate în arheologie. Metode și tehnici geologice aplicate pentru analiza materialului litic din porta praetoria a castrului roman de la Bologa
5.	PREDA Bianca	Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” București	Piese de metal în tumuli de epoca bronzului în sudul României
6.	SÎRBU Livia	Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei, Chișinău	Complexele funerare ale purtătorilor Culturii Chișinău-Corlăteni (sec. XII-X î.e.n.)
7.	SÎRBU Mariana	Universitatea de Stat, Chișinău	Așa numitele „cenușare” din așezările complexului cultural Noua Sabatinovka-Coslogeni. Caracteristici si semnificație