Fundația Dacica sesizează UNESCO cu privire la situația Cetăților dacice din Munții Orăștiei

În data de 21 ianuarie a.c., Fundația Dacica a informat World Heritage Centre UNESCO cu privire la situația dezastruoasă a sitului UNESCO „Cetățile dacice din Munții Orăștiei”. 

Demersul Fundației vine în urma mai multor apeluri fără rezultat făcute în ultimii ani către Ministerul Culturii, Institutul Național al Patrimoniului, Comisia Națională de Arheologie, Serviciul Public de Administrare a Monumenteleor Istorice Deva și alte instituții cu privire la situația acestor cetăți, precum și la modul în care este administrat situl Sarmizegetusa Regia, grav afectat de acțiunile administrației, care nu respectă cerințele UNESCO cu privire la managementul siturilor înscrise în Lista Patrimoniului Mondial. 

Cetatea dacică Piatra Roșie. Intrarea în incinta de pe platou

Cetățile dacice au fost incluse în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999, iar din acel moment statul român a avut obligația să asigure un sistem de management eficient, care să garanteze protejarea valorii universale excepționale a acestui sit. De altfel, existența unui management era condiție obligatorie pentru înscrierea sitului în UNESCO, iar statul român a garantat că acest sistem exista la data depunerii dosarului.

Obligația derivă din semnarea, de către statul român, a Convenției de la Paris pentru protejarea Patrimoniului Mondial Cultural și Natural, a cărei implementare trebuia făcută prin intermediul instrumentelor oferite statelor părți, în primul rând prin Ghidul Operațional pentru implementarea Convenției și printr-o serie de decizii ale World Heritage Committee.

Cetatea dacică de la Bănița. Intrarea cu trepte și balustradă din piatră

Deși au trecut 20 de ani de la includerea în Lista Patrimoniului Mondial, situl „Cetățile dacice din Munții Orăștiei” a fost neglijat de autorități până astăzi. Cinci din șase cetăți sunt total abandonate, lăsate pradă degradării, distrugerilor deliberate și braconajului, iar Sarmizegetusa Regia este administrată printr-un mecanism neprofesionist, care ignoră cu desăvârșire regulile stabilite de UNESCO. Statul român nu a depus nici un efort pentru implementarea Convenției, încălcându-și angajamentele luate față de UNESCO.

Cisterna din Cetatea dacică de la Blidaru

Situația gravă a cetăților dacice a fost neglijată în ultimele două decenii de către statul român. World Heritage Centre nu a fost informat cu privire la această situație. Mai mult, a fost mințit de către statul român prin intermediul ultimului raport obligatoriu, trimis în anul 2014. Astfel, România a informat UNESCO că în ultimii ani cetățile au beneficiat de finanțări pentru conservare și restaurare din 7 surse (inclusiv donații internaționale), că acestea beneficiază de muzee de sit, că au o stare de conservare bună, nici un factor negativ curent nu le afectează, o mulțime de factori pozitivi le ajută, nu există nevoi cu privire la administrarea lor, există căi de acces adecvate la toate, mijloace de informare pentru turiști etc. Situația prezentată de raportorii români plasează Cetățile dacice mai sus decât situri precum Stonehenge, Pompei, Granița Imperiului Roman, Delphi ș.a., care sunt afectate de peste 20 de factori negativi și reclamă cu onestitate o serie de lipsuri în ce privește facilitățile pentru turiști sau sistemul de management.

Sarmizegetusa Regia. Element arhitectonic antic incendiat de administrația sitului

Ca urmare, UNESCO nu avea cum să afle în ce situație se află în realitate acest sit. În plus, datele false furnizate de raportorii români au fost folosite de UNESCO în analize și statistici, precum și în elaborarea unor strategii regionale și subregionale, care au fost denaturate în acest fel.

Sarmizegetusa Regia. Poarta de Vest

Fundația Dacica a publicat o analiză a acestui raport și a sesizat Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului, solicitând tragerea la răspundere a celor responsabili și asigurarea unor raportări corecte pe viitor. Nu a primit nici un răspuns până acum.

Ca urmare a dezinteresului total al instituțiilor statului cu privire la acest sit și a lipsei de reacție la numeroasele sesizări făcute, Fundația Dacica a informat World Heritage Centre cu privire la situația reală a Cetăților dacice din Munții Orăștiei și a cerut să formuleze de urgență o serie de solicitări către statul român. Sesizarea a fost transmisă în data de 21 ianuarie 2019, cu sprijinul rețelei internaționale de ONG-uri pentru Patrimoniul Mondial World Heritage Watch.

World Heritage Centre a reacționat foarte prompt și a notificat statul român în data de 29 ianuarie, solicitând un raport detaliat cu privire la starea cetăților.

Cetatea dacică de la Căpâlna

În ședința din 5 februarie a.c., Comisia permanentă comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru relația cu UNESCO a discutat solicitarea primită de la UNESCO și a stabilit drept prioritate „Salvarea cetăților dacice din Munții Orăștiei”.

Salutăm reacția promptă a instituțiilor statului și ne exprimăm speranța că acestea vor întocmi de urgență raportul detaliat solicitat de UNESCO,  furnizând date corecte, și vor invita o misiune UNESCO în teren, care să constate direct în ce stare se află cetățile dacice.

Acesta este începutul unui lung proces, în care statul român va trebui să dea dovadă de foarte multă implicare, să îmbunătățească cadrul legislativ, să creeze structuri, să aloce resurse și să solicite asistență internațională în vederea alinierii acestui sit la nivelul pe care îl reclamă statutul său de patrimoniu al întregii umanități.

Sarmizegetusa Regia. Latura estică a fortificației

Fundația Dacica va continua să informeze periodic World Heritage Centre cu privire la modul în care statul român aplică prevederile Convenției de la Paris în cazul sitului UNESCO „Cetăților dacice din Munții Orăștiei”. 

Sarmizegetusa Regia. Turnul pentagonal