Observații la proiectul de Hotărâre cu privire la gestiunea și protecția siturilor UNESCO din România

Fundația Dacica a înaintat Ministerului Culturii o serie de observații cu privire la Proiectul de Hotărâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea gestiunii, protecției și monitorizării monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și în Lista indicativă a României pentru includerea acestora în Lista Patrimoniului Mondial și a zonelor lor de protecție, supus dezbaterii publice până la data de 1 iulie 2019. 

Proiectul poate fi consultat aici: 
http://www.cultura.ro/proiect-de-hotarare-39

Observațiile noastre:

OBSERVAȚII cu privire la Proiectul de Hotărâre privind stabilirea măsurilor necesare în vederea gestiunii, protecției și monitorizării monumentele istorice înscrise în Lista patrimoniului mondial și în Lista indicativă a României pentru includerea acestora în Lista Patrimoniului Mondial și a zonelor lor de protecție

Observații la Proiect HG

Art.6  (1) Pentru fiecare monument istoric va fi numit un coordonator al monumentului de către consiliul judeţean, în a cărui rază teritorială se află monumentul sau, încazul unui bun serial, componentele acestuia.

Nu este clar dacă va fi numit câte un coordonator pentru fiecare componentăa unui sit serial sau un singur coordonator pentru toate componentele unui sit serial situat pe teritoriul aceluiași județ, care va coordona Comitetele de Organizare ale tuturor componentelor din acel județ.

Art. 7 (2) În cazul bunurilor seriale, coordonatorii monumentelor istorice se întrunesc în ședințe comune în perspectiva elaborării raportului periodic de monitorizare înaintat Ministerului Culturii și Identității Naționale pentru Comitetul Patrimoniului Mondial, sau ori de câte ori este nevoie.

World Heritage Centre UNESCO solicită ca, în cazul unui sit serial, să existe un singur raportor (vezi: UNESCO World Heritage Centre, Understanding World Heritage in Europe and North America. Final Report on the Second Cycle of Periodic Reporting 2012-2015, World Heritage Reports, 43, Paris, 2016, p. 22). Considerăm că este necesar să se precizeze cum se va rezolva această cerință în cazul unui sit serial cu componente în mai multe județe și cu mai mulți manageri de sit (coordonatori de monument).

Responsabilitatea raportării pentru secțiunea I a raportului revine administratorului sitului (site manager), care este supervizat de Punctul Focal Național (National Focal Point) – în cazul României de către Institutul Național al Patrimoniului (vezi: Periodic Reporting – Third Cycle platform, online, http://whc.unesco.org/en/prcycle3/; UNESCO World Heritage Centre, Periodic Reporting. A Handbook for Site Managers. The World Heritage Convention. Third Cycle of Periodic Reporting 2018-2024, Paris, 2018, p. 33). Considerăm că ar trebui respectat acest circuit, recomandat de UNESCO. Implicarea Ministerului Culturii și Identității Naționale complică inutil acest proces.

Art.10 (4) Elaborarea programelor de protecție și gestiune, respectiv a planurilor anuale prevăzute la art. 5 alin. (2) lit. a) și b) se asigură  prin bugetele județene și locale, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinație.

Considerăm că este recomandabil să nu se limiteze sursele de finanțare la bugetele județene și locale. Programele și planurile de gestiune pot fi elaborate și cu finanțări din alte surse (granturi, fonduri europene etc.).

Observații la Anexa 1

Cetatea „Luncani Piatra Roșie” se află pe teritoriul satului Alun, com. Boșorod. Denumirea actuală a sitului datează din 1949. Până la reforma administrativă din 1952 a existat doar satul Luncani, care îngloba toate cătunele din zonă. După 1952 Luncani a devenit sat al comunei Boșorod, iar cătunul Alun a primit de asemenea statutul de sat al aceleiași comune. Situl nu se mai aparține astăzi satului Luncani.

Cetățile Costești Cetățuie și Costești Blidaru se află pe teritoriul satului Costești, nu Costești-Deal.

SARMIZEGETUSA REGIA – GRĂDIȘTEA DE MUNTE SAT/COM. GRĂDIȘTEA DE MUNTE
SAT GRĂDIȘTEA DE MUNTE, COM. ORĂȘTIOARA DE SUS
COSTEȘTI CETĂȚUIA SAT COSTEȘTI DEAL, COM. ORĂȘTIOARA DE SUS
SAT COSTEȘTI, COM. ORĂȘTIOARA DE SUS
COSTEȘTI BLIDARU SAT COSTEȘTI DEAL, COM. ORĂȘTIOARA DE SUS
SAT COSTEȘTI, COM. ORĂȘTIOARA DE SUS
LUNCANI PIATRA ROȘIE SAT LUNCANI, COM. BOȘOROD
SAT ALUN, COM. BOȘOROD
BĂNIȚA SAT BĂNIȚA
SAT / COM. BĂNIȚA

Observații la Anexa 3

Art. 1 (6) În cazul bunurilor seriale, programele de protecție și gestiune se elaborează pentru întreg bunul, nefiind necesară elaborarea de programe de protecție și gestiune pentru fiecare componentă a seriei.

Nu este corelat cu Art 5 (2) b) din Proiectul HG: elaborarea și aprobarea de programe de protecție și gestiune aferente fiecărui monument istoric din LPM de către consiliul județean pe teritoriul căruia se află monumentul istoric respectiv.

Cine elaborează programul pentru un sit serial care are componente în mai multe județe? Care dintre consiliile județene? Satele cu biserici fortificate au 8 componente în 6 județe; Cetățile dacice: 6 componente în 2 județe; Culele din Oltenia: 6 componente în 3 județe; Fostele închisori comuniste: 5 componente în 5 județe; Restaurări ale arhitectului Lecomte de Noüy: 2 componente în 2 județe; Limes: componente nedefinite în Anexă, dar în mod cert în mai multe județe.

UNESCO solicită ca siturile seriale (serial sites) să fie tratate la fel ca siturile individuale (single sites) și să aibă un sistem de management care să coordoneze administrarea efectivă a componentelor, sau cel puțin un comitet de conducere/coordonare (steering committee) a întregului sit serial (vezi: UNESCO, Operational Guidelines, para 114 și 137; UNESCO World Heritage Centre, Report on serial nominations and properties, WHC-10/34.COM/9B, Paris, 2010; UNESCO/ ICCROM / ICOMOS / IUCN, Managing Cultural World Heritage, World Heritage Resource Manual,Paris, 2013, p. 62, 69 și 130).

Considerăm că este necesară înființarea de structuri/sisteme de coordonare sau cel puțin a unui steering committee pentru fiecare sit serial, pentru a se asigura coordonarea administrării componentelor. În absența unei astfel de coordonări, nu vor fi atinse obiectivele Programului, iar prevederile Convenției vor fi încălcate.

Art. 3.Programele de protecție și gestiune sunt structurate astfel:

a) introducere descriptivă;

b) evaluare;

c) măsuri necesare.

UNESCO solicită ca planul de management, chiar dacă este elaborat de regulă pentru 5 ani, să prezinte o viziune (vision statement) pentru următorii 20-30 de ani sau a unor principii directoare (guiding principles) și obiective pe termen lung, precum și un plan de acțiune etapizat pentru atingerea obiectivelor propuse (vezi: UNESCO / ICCROM / ICOMOS / IUCN, Managing Cultural World Heritage, World Heritage Resource Manual, Paris, 2013, p. 125, 140-141).

În forma propusă, Programul conține doar descriere, evaluare și măsuri. În absența unei viziuni, nu se poate construi o strategie eficientă.

Considerăm că este necesară alinierea acestui Program la cerințele UNESCO cu privire la managementul siturilor UNESCO și la întocmirea planurilor de management pentru aceste situri.

Dr. Aurora Pețan

Președinte Fundația DACICA                            30.06.2019