Evaluarea raportului catre UNESCO cu privire la Cetatile Dacice

Raportul cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei Periodic Reporting – second cycle elaborat pentru World Heritage Center (UNESCO) de către managerii de sit din județele Hunedoara și Alba și avizat de către Institutul Național al Patrimoniului prin Punctul Național Focal pentru Patrimoniu Cultural UNESCO a fost publicat online în data de 13 octombrie 2014.

La o parcurgere superficială a acestui raport, ies în evidență multe date false (existența unor multiple surse de finanțare pentru restaurarea acestor cetăți, inclusiv donații internaționale, existența unui muzeu de sit, a căilor de acces adecvate la toate cetățile, a mijloacelor de informare, absența factorilor negativi care afectează monumentele și prezența unui număr mare de factori pozitivi, inexistenți în realitate, starea de conservare bună a monumentelor ș.a.). Prin urmare, Fundația Dacica a considerat necesară o analiză amănunțită a raportului și o evaluare obiectivă a acestuia.

evaluare periodic reporting- coperta

Raportările periodice reprezintă un instrument de bază prin intermediul căruia se implementează prevederile Convenției de la Paris. Statele-Părți sunt obligate să participe la cicluri de rapoarte organizate o dată la 6 ani. Această obligație derivă din art. 29 al Convenției, coroborat cu cap. V al Ghidului Operațional pentru implementarea Convenției. Până în prezent au fost organizate două astfel de cicluri, cel de-al doilea încheindu-se în 2014 (pentru țările din Europa).

Scopul acestor raportări este acela de a oferi o evaluare a stadiului de implementare a Convenției de către Statele-Părți, de a facilita actualizarea informațiilor despre monumentele înscrise și de a înregistra eventualele modificări ale stadiului de conservare al acestora. Acest proces trebuie să ducă la formularea unor strategii pentru îmbunătățirea capacităților Statelor-Părți și la dezvoltarea unor mecanisme mai durabile de conservare a proprietăților statelor respective. Totodată, în baza acestor rapoarte, WHC urmărește o evaluare globală a portofoliului său de monumente. Rapoartele periodice permit WHC să evalueze condițiile în care se află aceste monumente și, atunci când este necesar, să decidă cu privire la adoptarea de măsuri specifice pentru a rezolva problemele și provocările recurente. Pentru managerii de situri, se așteaptă ca raportările periodice să constituie un exercițiu util în activitatea lor. În sfârșit, raportările periodice constituie un mecanism de cooperare regională și schimb de informații și experiențe între Statele-Părți cu privire la implementarea Convenției.

Concluzia analizei efectuate de Fundația Dacica este următoarea:

Raportul elaborat de cei doi manageri de sit și avizat de coordonatorul Punctului Focal Național cuprinde o cantitate mare de date false sau inexacte, fapt ce reprezintă o încălcare flagrantă de către România a Convenției de la Paris pentru protejarea Patrimoniului Mondial Cultural și Natural.

Consecințele acestui fals se vor resimți pe două planuri.

Pe de o parte, ocultarea situației reale a acestor monumente le privează de posibilitatea de a beneficia de ajutor din partea UNESCO. Rolul acestor raportări este acela de a identifica probleme și de a se găsi soluții pentru rezolvarea acestora. WHC pune la dispoziție fonduri, specialiști și consultanță, implicându-se activ în rezolvarea problemelor semnalate. Rolul acestui organism este să ajute, nu să sancționeze.

Pe de altă parte, datele false furnizate au fost / vor fi utilizate de către WHC pentru realizarea de statistici și evaluări, cu scopul implementării unor strategii regionale, și sunt la dispoziția membrilor și partenerilor WHC, precum și a publicului larg,  ducând la deformarea statisticilor și studiilor în care vor fi utilizate și, implicit, la dezinformare.

Nu în ultimul rând, imaginea României poate avea de suferit în urma furnizării acestor date false.

În cazul Cetăților Dacice din Munții Orăștiei raportul a fost întocmit de Constantin Inel (pentru cetatea Căpâlna) și Cătălin Cristescu (pentru cele 5 cetăți din jud. Hunedoara) și a fost avizat de Daniela Mihai (Institutul Național al Patrimoniului). În raport se arată că, la elaborarea acestuia, pe lângă autoritatea centrală și managerul de sit, au participat și comunitatea locală și experți externi.

Conform Ghidului Operațional pentru Implementarea Convenției pentru Patrimoniul Mondial, Punctul Național Focal pentru Patrimoniul Cultural UNESCO transmite secretariatului WHC datele managerilor de sit, iar aceștia primesc parole de acces la platforma online pentru completarea rapoartelor. Dl Cătălin Cristescu susține, într-un interviu difuzat de Antena 3 în data de 26 iunie 2016 și preluat de ediția online a ziarului Jurnalul Național din data de 2 august 2016, că nu el este cel care a completat răspunsurile (sau unele dintre acestea) din formularul raportului.

Urmare a celor de mai sus, am solicitat Institutului Național al Patrimoniului să identifice persoanele care au avut acces la platforma WHC pentru Cetățile dacice din Munții Orăștiei și care se fac răspunzătoare de datele false furnizate către UNESCO. De asemenea, am solicitat tragerea la răspundere a acestor persoane.

Evaluarea raportului a fost publicată în data de 24 august 2016 și este semnată de dr. arhg. Aurora Pețan. Poate fi accesată aici: Evaluare a Raportării Periodice către World Heritage Center (Periodic Reporting – Second Cycle) cu privire la Cetățile dacice din Munții Orăștiei.

Valentina Cetean – Studiu mineralogic privind tipurile de roci din santierul arheologic Ardeu

A fost publicat un nou raport al Centrului de Studii al Fundației Dacica, de data aceasta în cadrul proiectului PetroDac. Raportul este semnat de dr. geol. Valentina Cetean (Institutul Geologic al României) și are ca subiect tipurile de roci din șantierul arheologic Ardeu-Cetățuia, jud. Hunedoara. Este un studiu preliminar, care va fi urmat de o cercetare mai amplă în colaborare cu colegii arheologi care studiază acest sit.

Raportul poate fi citit aici:

Valentina Cetean – Studiu mineralogic preliminar privind tipurile de roci din șantierul arheologic Ardeu-Cetățuia, jud. Hunedoara

sau pe Academia.edu.

 

Pages from 2016-8

Cetatea dacica de pe Vârful lui Hulpe – raport de cercetare

Enigmatica cetate dacică de pe Vârful lui Hulpe este cea mai apropiată cetate de Sarmizegetusa Regia. Nu a fost niciodată cercetată de arheologi și nu a fost nici măcar vizitată de aceștia, în ultimii 50 de ani, fapt ce reiese din informațiile publicate. Puțini sunt cei care știu cu adevărat unde se află această cetate (iar între aceștia nu se numără cei care au furnizat informațiile pentru Repertoriul Arheologic Național, în care cetatea este localizată pe Dealul Ulmului).

vulpe si comarnicelul
Vârful lui Hulpe (dreapta) și Comărnicelul Cetei (stânga)

Cetatea este înconjurată de numeroase așezări mai mici sau mai mari, compacte sau răsfirate, între care se numără a doua așezare ca mărime după cea de pe Dealul Grădiștii, alcătuită din cca 40 de terase. Nici aici nu s-au făcut niciodată cercetări, cu excepția a două sondaje în anul 1958.

Versantul pe care se află așezarea de pe Comărnicelul Cetei, văzut de pe platoul cetății
Versantul pe care se află așezarea de pe Comărnicelul Cetei, văzut de pe platoul cetății

Proiectul „Dava de pe Valea Anineșului”, derulat de Centrul de Studii al Funației Dacica, are ca scop strângerea de informații bibliografice, topografice și toponomastice cu privire la această cetate și la așezările din arealul său, precum și interpretarea lor. Aceste date au fost adunate pe parcursul unui an, incluzând o serie de deplasări la fața locului și o anchetă toponomastică în rândul localnicilor.

IMG_8997_resize
Terasă în așezarea civilă de pe Comărnicelul Cetei

Primul raport de cercetare, publicat în data de 12 martie 2015, are în vedere cetatea dacică de pe Vârful lui Hulpe, urmând ca așezărilor să li se dedice un studiu aparte.  Raportul poate fi accesat AICI.

Excursie documentara pe Valea Aninesului – martie 2015

Am așteptat topirea zăpezii pentru a reveni pe Valea Anineșului, unde se află enigmatica cetate dacică de pe Vârful lui Hulpe și a doua așezare civilă ca mărime după cea de pe Dealul Grădiștii. Ambele sunt neinvestigate de arheologi, iar puținele informații existente sunt confuze. Deplasarea face parte din proiectul de cercetare „Dava de pe Valea Anineșului”, desfășurat de Centrul de Studii al Fundației Dacica.

Întinsele terase din așezarea de pe Comărnicelul Cetei, acoperite complet de pădure și întinzându-se pe toată fața însorită a dealului, îi așteaptă pe arheologii viitorului să le acorde atenție.

IMG_9003_resize

Terasele, în număr de cca 40, sunt grupate pe trei interfluvii de torenți, alcătuind adevărate „cartiere”.

IMG_9009_resize

IMG_9013_resize

Ne-am bucurat  și de covoarele de ghiocei de pădure și de primele frunze de leurdă, în pădurea tăcută de secole.

IMG_8987c_resize

IMG_8992c_resize

Primul raport de cercetare rezultat în urma acestor deplasări din cadrul proiectului va fi publicat în cursul lunii martie 2015 și se va axa pe cetatea de pe Vârful lui Hulpe, urmând ca așezării civile să i se dedice un studiu aparte în viitorul apropiat.

Proiectul BiblioDac – etapa martie 2015

Proiectul  bibliografiei cetăților și așezărilor dacice din Munții Șureanu continuă cu capitolele dedicate cetăților Piatra Craivii, Tilișca și Ardeu. Unele lucrări pot fi consultate online. Bibliografiile sunt în continuă actualizare. Ne puteți semnala lucrări care lipsesc din listă, la datele noastre de contact: http://sarmizegetusa.org/. Detalii depsre proiectul nostru găsiți pe pagina Centrului de Studii al Fundației Dacica: http://cercetare.dacica.ro/proiect/18

Vă mulțumim!

coperta proiect2

 

Excursie documentara la situl dacic de la Fetele Albe

Am profitat de o zi caldă de ianuarie și am ieșit pe teren, să mai vedem câte ceva din cele lăsate de daci în urma lor. Am ales Fețele Albe, o așezare civilă dacică situată aproape de Sarmizegetusa Regia. Am lăsat mașina la gura Văii Albe, la barieră, și am semnat o declarație pe proprie răspundere că nu vom merge la Sarmizegetusa Regia, unde pe perioada iernii nu se poate ajunge decât cu aprobare din partea administrației monumentului.

IMG_8691_resize
Poteca spre așezarea dacică
IMG_8698_resize
Una dintre numeroasele terase ale așezării

Situl de la Fețele Albe se întinde pe mai multe terase, dintre care 5 (cunoscute sub numele de „Șesul cu Brânză”) au atras atenția cercetătorilor prin monumentalitatea zidurilor de terasă, ridicate în tehnica murus dacicus, prin bogăția materialului arheologic (ceramică pictată, importuri) și prin amenajările deosebite (podele decorate, conducte ceramice, canale de piatră etc.).  Cercetările s-au desfășurat în perioada 1965-1972.

IMG_8707_resize
Pădurea e stăpână peste așezare
IMG_8758_resize
Colț de zid rotunjit, o raritate în arhitectura dacică

 Nu este prima noastră excursie la acest sit, pe care îl cunoaștem deja destul de bine, așa încât, de data asta, ne-am concentrat atenția asupra elementelor de arhitectură sacră.

Pe terasa III a existat un templu circular, cu diametrul de 10,80 m, delimitat prin stâlpișori de calcar. Astăzi mai sunt în picioare doar câțiva stâlpi, monumentul, lipsit de orice protecție, fiind aproape complet distrus (de intemperii, de vegetație, de turiști). Ca și la cele două temple circulare de la Sarmizegetusa Regia, existau două feluri de stâlpi – unii subțiri și înalți, iar alții scunzi și lați, care alternau după o anumită formulă.

IMG_8846_resize
Stâlpi din templul circular

Pe terasa I, în interiorul unei locuințe circulare, au fost găsite câteva elemente ce proveneau de la un templu de andezit. Piesele au fost refolosite, în scopuri care astăzi ne scapă. Este vorba de un stâlp de calcar, de trei stâlpi de andezit cu secțiune rectangulară, înalți de cca 1 m și cu vârful retezat, foarte asemănători cu cei de la templele rectangulare de andezit de pe terasa XI a Sarmizegetusei Regia, și de un bloc de andezit la colțul unui templu, de asemenea foarte asemănător cu blocurile de la templele din capitală. Rămâne un mister unde se află templul din care au fost aduse aceste piese.

IMG_8740_resize
Bloc de andezit de la colțul unui templu

Am identificat doi dintre cei trei stâlpi de andezit pomeniți în raportul de săpătură și blocul de colț. Cel de-al treilea este probabil acoperit de vegetația bogată sau de frunze și pământ. Nu i-am putut da de urmă din pricina tufelor de spini care împânzeau zona.

IMG_8790_resize IMG_8714_resize

Situl este neîngrijit, nu a beneficiat niciodată de lucrări de conservare (exceptând simpla acoperire cu pământ a săpăturilor), iar de curând un fag s-a prăbușit peste vestigii.

IMG_8826_resize

 Va urma… 🙂 (O altă zi cu soare, o altă excurise)

Proiectul PetroDac – etapa iulie 2014

În perioada 16-18 iulie 2014 s-a desfășurat o nouă etapă de teren în cadrul proiectului PetroDac, sub egida Centrului de Studii al Fundației Dacica. Cercetările s-au desfășurat la Costești – punctul „La Părete”, cetatea dacică Costești-Cetățuie, Valea Rea și cetatea dacică Piatra Roșie – terasa nord. Au participat dr. Valentina Cetean, dr. Aurora Pețan, dr. Mirela Lăscoiu, arh. Marian Coman și Victor Căplescu.

Detalii despre această etapă și despre desfășurarea întregului proiect se găsesc la http://cercetare.dacica.ro/proiect/19

Proiectul BiblioDac – etapa iulie 2014

În cadrul proiectului BiblioDac desfășurat sub egida Centrului de Studii al Fundației Dacica au fost finalizate, în cursul lunii iulie, bibliografiile dedicate cetăților dacice Costești-Cetățuie și Căpâlna, încheindu-se astfel seria bibliografiilor cetăților dacice aflate în patrimoniul mondial UNESCO. Bibliografiile vor fi permanent updatate. Etapele următoare vor fi dedicate altor cetăți și așezări din Munții Șureanu, precum și prezenței romane în zonă.

Stadiul evoluției proiectului poate fi urmărit aici: http://cercetare.dacica.ro/proiect/18

Site-ul proiectului este http://sarmizegetusa.org/